Ed uc aț ie so cia lă M an ua l p en tr u cl as a a VI II- a M I N I S T E R U L E D U C A Ț I E I Ș I C E R C E T Ă R I I Manual pentru clasa a VIII-a 8Educație socială Ortansa Moise Violeta Elena Hera Elena Lucia Bălan Acest manual școlar este proprietatea Ministerului Educației și Cercetării. Acest manual școlar este realizat în conformitate cu Programa școlară aprobată prin OM nr. 3393 din 28.02.2017. 116.111 – numărul de telefon de asistență pentru copii M I N I S T E R U L E D U C A Ț I E I Ș I C E R C E T Ă R I I 8Manual pentru clasa a VIII-a Educație socială Ortansa Moise Violeta Elena Hera Elena Lucia Bălan Educație socială. Manual pentru clasa a VIII-a Elena Lucia Bălan, Ortansa Moise, Violeta Elena Hera Referenți științifici: prof. univ. dr. Cătălin Huidumac, Facultatea de Economie Teoretică și Aplicată, ASE București prof. gr. did. I Liliana Zascheievici, Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București Copyright © 2020 Grup Media Litera Toate drepturile rezervate Editura Litera O.P. 53; C.P. 212, sector 4, București, România tel.: 021 319 63 90; 031 425 16 19; 0752 548 372 e‑mail: comenzi@litera.ro Ne puteți vizita pe Editor: Vidrașcu și fiii Redactor: Emanuel Alboiu Corector: Carmen Bîtlan Credite foto: Dreamstime, Shutterstock Copertă: Vlad Panfilov Tehnoredactare: Marin Popa, Dorel Melinte Manualul școlar a fost aprobat de Ministerul Educației și Cercetării prin ordinul de ministru nr. 5615/23.09.2020. Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și digital, și este transmisibil timp de patru ani școlari, începând cu anul școlar 2020–2021. Inspectoratul școlar .................................................................................................................................................................................................................................................................. Școala/Colegiul/Liceul ............................................................................................................................................................................................................................................................. ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT: Anul Numele elevului Clasa Anul școlar Aspectul manualului* format tipărit format digital la primire la predare la primire la predare 1 2 3 4 * Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat. • Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte. • Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual. Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României BĂLAN, ELENA LUCIA Educație socială: manual pentru clasa a VIII‑a / Elena Lucia Bălan, Ortansa Moise, Violeta Elena Hera. – București : Litera, 2020 ISBN 978‑606‑33‑5470‑0 I. Moise, Ortansa II. Hera, Violeta Elena 316 Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani! Acum ori niciodată, croieşte-ți altă soarte, La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani. Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian! Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine, Româna națiune, ai voştri strănepoți, Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine, „Viața-n libertate ori moarte!” strigă toți. Preoți, cu crucea-n frunte! căci oastea e creştină, Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt. Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină, Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’ pământ! Deşteaptă‑te, române! 3 1. Raportarea critică la fapte, evenimente, idei, procese din viața personală și a diferitelor grupuri și comunități, prin uti li zarea unor achiziții specifice domeniului social 1.1. Utilizarea corectă a termenilor specifici educației economico-financiare cu referire la fapte/evenimente econo- mico-financiare 1.2. Asumarea calității de consumator avizat de bunuri și servicii, de servicii financiare, care își exercită drepturile și respon sabilitățile 1.3. Manifestarea interesului pentru identificarea unor modalități de economisire și pentru reducerea risipei de resurse financiare 2. Cooperarea pentru realizarea unor activități și pentru investigarea unor probleme specifice diferitelor grupuri și comunități, prin asumarea unor valori și norme sociale și civice 2.1. Întocmirea, prin lucru în echipă, a unui buget lunar al familiei/personal în scopul exersării bunei gestionări a veniturilor 2.2. Participarea, prin derularea unui proiect pe teme economico-financiare, la investigarea unor probleme speci- fice grupurilor și comunităților de apartenență 2.3. Rezolvarea, în perechi/echipă, a unor sarcini de lucru referitoare la viața într-o societate democratică 3. Participarea responsabilă la luarea deciziilor, prin exercitarea spiritului de inițiativă și întreprinzător, respectiv prin manifestarea unui comportament social, civic și economic active 3.1. Elaborarea unui plan de acțiune personal/al familiei, manifestând inițiativă și responsabilitate 3.2. Alegerea responsabilă a unor produse de economisire/de creditare, a unor mijloace de plată prin compararea avantajelor și riscurilor acestora Competențe generale și competențe specifice conform OMEN 3393/28.02.2017 4 Curiozitatea vă îndeamnă desigur să vă întrebați: De ce un manual de Educație economico-financiară? Răspunsul începe cu afirmația lui Nelson Mandela: „Educația este cea mai puternică armă pe care voi o puteți folosi pentru a schimba lumea”. Ultimii ani fac tot mai evident faptul că fiecare nouă generație poate schimba lumea. Așadar, și voi o veți schimba. Ziua de mâine, deceniul următor sunt pentru toți o provocare pentru care trebuie să fim pregătiți. Parte a pregătirii voastre este și Educația socială prin disci- plina destinată elevilor claselor a VIII-a, Educație economico-financiară. Manualul vă oferă răspunsuri, exerciții aplicative, exerciții de dezbatere, de gândire critică și activități de implicare în viața comunității sau a familiei. Sunt răspunsuri la întrebări precum: Ce înseamnă să fii consumator? • Ce înseamnă să fii producător/întreprinzător? • Cum ne poate fi de folos bugetul de familie? • Ce rol au banii în viața voastră? • Cum relaționăm cu instituțiile bancare? • Dar cu instituțiile de asigurare? Manualul vă oferă șansa de a iniția, de a derula și de a evalua un proiect edu ca- țional, înțeles ca instrument de lucru necesar pentru desfășurarea activității în toate domeniile de interes ale vieții economico-financiare. Autorii au încercat să se pună în locul vostru. Astfel, fiecare unitate de învățare începe cu ceea ce cred autorii despre CE ȘTIU ELEVII, despre CE VOR SĂ ȘTIE ELEVII și se finalizează prin Sinteză/Recapitulare, care dorește să rezume CE AU AFLAT ELEVII. Prezentarea manualului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 LECȚIE INTRODUCTIVĂ Dimensiunea economică a cetățeanului . . . . . . . . . . . . 7 Unitatea 1 CONSUMATORUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 1. Ce este „consumatorul rege“? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12 2. Consumatorul de bunuri și servicii . . . . . . . . . . . . . . . . .14 3. Consumatorul avizat și responsabil . . . . . . . . . . . . . . . .16 4. Drepturile și protecția consumatorului . . . . . . . . . . . . .19 PROIECT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22 SINTEZĂ/RECAPITULARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24 EVALUARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26 Unitatea 2 PRODUCĂTORUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27 1. Producătorul și proprietatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28 2. Întreprinzătorul și spiritul antreprenorial . . . . . . . . . . .30 3. Inițiativă și risc în afaceri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32 SINTEZĂ/RECAPITULARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34 EVALUARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36 Unitatea 3 BUGETUL DE FAMILIE/PERSONAL . . . . . . . . . . . . . . . . 37 1. Nevoi și dorințe versus resurse ale familiei/persoanei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .38 2. Bugetul de familie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .41 3. Bugetul personal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .44 4. Planuri de acțiune personale/de familie pentru realizarea unui scop . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .46 SINTEZĂ/RECAPITULARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .48 EVALUARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .50 Unitatea 4 ROLUL BANILOR ÎN BUGETUL FAMILIEI/ BUGETUL PERSONAL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51 1. Forme actuale ale banilor. Valoarea și funcțiile banilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .52 2. Moneda națională a României . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .54 3. Instrumente și mijloace de plată . . . . . . . . . . . . . . . . . . .56 SINTEZĂ/RECAPITULARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .58 EVALUARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .60 Unitatea 5 RELAȚIA CONSUMATORULUI CU INSTITUȚIILE BANCARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61 1. Produse și servicii bancare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .62 2. Mijloace moderne de economisire . . . . . . . . . . . . . . . .64 3. Instrumente de economisire pentru copii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .66 4. Alegerea ofertei bancare (termeni ai contractului, dobândă, comisioane) . . . . .68 5. Avantaje și riscuri în raport cu instituțiile bancare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .70 SINTEZĂ/RECAPITULARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .72 EVALUARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .74 Unitatea 6 RELAȚIA CONSUMATORULUI CU INSTITUȚIILE FINANCIARE NEBANCARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75 1. Produse și servicii de asigurare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .76 2. Alegerea ofertei de asigurări . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .78 3. Avantaje și riscuri în raport cu instituțiile financiare nebancare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .80 SINTEZĂ/RECAPITULARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .82 EVALUARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .84 PROIECT EDUCAȚIONAL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85 1. Alegerea temei – pașii necesari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .86 2. Elaborarea fișei de proiect . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .87 3. Derularea proiectului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .89 3.1. Monitorizarea proiectului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .91 3.2. Rezultatele proiectului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .92 4. Evaluarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .93 4.1. Elemente de vizibilitate și diseminare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .93 4.2. Portofoliul proiectului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .94 RECAPITULARE FINALĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .95 EVALUARE FINALĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .96 Indicații şi soluții de rezolvare a unor exerciţii . . . . . .96 CUPRINS 6 PREZENTAREA MANUALULUI 6 Diagrame vizuale Autoevaluare Rubrica Să știm mai mult Rubrica Dicționar Aspecte teoretice: Repere pentru Educația economico-financiară Activități: Să exersăm gândirea economică Rubrica Ne implicăm în viața comunității Exerciții și aplicații Barem de notare Imagini corelate cu informațiile din text Numărul unității Competențe specifice Ce vor să știe elevii Titlul unității Ce știu elevii Titlurile lecțiilor Titlul lecției Citat reprezentativ Pagini de LECȚIE și APLICAȚII Pagina de PREZENTARE a unității de învățare Varianta DIGITALĂ Pagini de SINTEZĂ/RECAPITULARE Pagină de EVALUARE Activitățile derulate pe parcursul unității de învățare Forma electronică a manualului școlar are un conținut similar celei tipărite și cuprinde, în plus, o serie de activități multimedia interactive de învățare: statice, animate, interactive. AMIIAMIIAMII interactivanimatstatic Rubrica Învățăm prin activitate 7 DIMENSIUNEA ECONOMICĂ A CETĂȚEANULUI SĂ EXERSĂM GÂNDIREA ECONOMICĂ 1. Reflectați asupra textului de mai jos. „Cu bani poți să ai orice, se spune. Nu, nu se poa- te. Poți să cumperi mâncare, dar nu poftă; medica- mente, dar nu sănătate; paturi moi, dar nu somn; cunoaștere, dar nu înțelepciune; strălucire, dar nu confort; distracție, dar nu bucurie; colegi, dar nu prietenie; servitori, dar nu fidelitate; păr cărunt, dar nu onoare; zile liniștite, dar nu pace. Coaja tuturor lucrurilor o poți obține cu bani, dar nu sâmburele. Acesta nu poate fi obținut cu bani.” (Arne Garborg, scriitor norvegian) Redactați pentru un ziar/o revistă, cu specific eco­ nomic, un articol de 10­15 rânduri în care să vă exprimați argumentat acordul sau dezacordul față de gândirea scriitorului Arne Garborg, arătând, în același timp, rolul și valoarea banilor în viața fiecăruia dintre voi. 2. Identificați în imaginile de mai jos activități eco­ nomice practicate în comunitățile rurale. Reali­ zați un tablou similar care să ilustreze activități economice specifice mediului urban. R E P E R E P E N T R U E D U C A Ț I A R E P E R E P E N T R U E D U C A Ț I A E C O N O M I C O - F I N A N C I A R ĂE C O N O M I C O - F I N A N C I A R Ă „Știința înseamnă putere!” (Francis Bacon, filosof și om de știință englez) CE ȘTIU DEJA ELEVII ÎN CLASA A VIII-A? • Oamenii discută deseori despre probleme pe care le numesc economice și financiare. • Părinții vorbesc despre nevoia de a avea economii și le cer și lor să economisească. • Unele familii se remarcă prin modul în care știu să se gospodă- rească. • Pentru a-și satisface nevoile prin cumpărături, toți oamenii au nevoie de bani. • Tot mai mulți cetățeni vor să devină antreprenori. • În localitatea lor există instituții bancare, iar acestea lucrează cu bani. CE VOR SĂ AFLE ELEVII DIN LECȚIILE DE EDUCAȚIE ECONOMICO-FINANCIARĂ? • De ce este necesar ca elevii să aibă de la o vârstă cât mai fragedă cunoștințe economico-financiare? • De ce printre disciplinele de studiu din clasa a VIII-a există și Educația economico-financiară? • Ce este o problemă economico-financiară? • Dacă există metode pentru a face economii, care sunt acelea? În ce scop se economisesc banii? • Ce înseamnă că știi să te gospodărești bine? • De unde provin banii? Ce forme pot îmbrăca banii în societatea actuală? • Ce înseamnă să fii consumator, producător, antre- prenor? • Care este rolul băncilor în viața oamenilor? Vom încerca să răspundem unor astfel de întrebări însoțind doi colegi din clasa a VIII-a, Alexandra și Andrei, în diferite momente ale vieții lor cotidiene. Și pentru că Educația economico-financiară este parte a disciplinei Educație socială, este firesc ca elevi să vă întrebați: Lecție introductivă 1. Ce cunoștințe, deprinderi, atitudini și comportamente ne-am însușit studiind Educația socială în anii anteriori? Enumerăm în continuare câteva dintre informațiile pe care le-ați aflat, dar și câteva activități/proiecte în care v-ați im- plicat în anii anteriori. √ Ați aflat că toți copiii au drepturi și că drepturile lor sunt la fel de importante ca și drepturile adulților. √ Ați înțeles că este necesar să vă deprindeți încă de mici să gândiți critic, să nu luați cunoștințele și informațiile de-a gata, așa cum sunt difuzate de diverse surse. √ V-ați obișnuit să interacționați cu ceilalți așa cum vă doriți să interacționeze ceilalți cu voi. √ V-ați deprins să tratați orice persoană cu respect pentru demnitatea ei, cu toleranță, fără să pierdeți din vedere că este firesc să ne bucurăm de șanse egale. În comunitățile rurale se desfă șoară activități economice specifice. 8 3. Vă aflați în vizită la un agent economic foar­ te apreciat pentru produsele sale de patiserie. Alcătuiți o listă cu întrebările pe care doriți să i le adresați referitoare la procesul de producție și la comercializarea produselor sale. Produs/Activitate Preț Voi achiziționa DA/NU Activități distractive tip „Aventura Parc” 40 lei/oră Suc de fructe 5 lei/sticla 0,5 litri Apă plată 3 lei/sticla 0,5 litri Chipsuri 10 lei pachet Ciocolată 5 lei bucata Gumă de mestecat 5 lei pachet Tricou imprimat – tru- pa muzicală preferată 75 lei Suvenir breloc 10 lei Suvenir magnet 10 lei Cinema 30 lei/bilet Suma cheltuită: Suma rămasă: 2. Ce veți învăța la Educația economico-financiară în clasa a VIII-a? Educația economico-financiară își propune să fie un ghid care să vă însoțească în lumea economică, înțeleasă ca domeniu al vieții cotidiene cu care ne întâlnim zilnic fiecare dintre noi, în calitatea noastră de simpli cetățeni. Dicționar Termenul economie provine din limba greacă, fiind format din oikos, cu sensul de „casă, gospodărie”, și no- mos, care înseamnă „conducere, normă, lege”. Cu alte cuvinte, economia se referă la reguli, norme după care este bine să ne gospodărim. În prezent, economia este o știință socială care studiază activități umane precum: producția, comerțul, consumul de bunuri și servicii. A. ECONOMIE Economia cuprinde: √ legăturile create de oameni pentru a obține bunuri și ser vicii (producția); √ legăturile care se formează atunci când au loc schimburi de bunuri prin vânzare-cumpărare (comerțul); √ legăturile necesare pentru ca oamenii să își satisfacă nevoile (consumul). Lista mea de achiziții în domeniul educației sociale: • Am aflat INFORMAȚII .......................................................... • Am participat la ACTIVITĂȚI .............................................. • M-AM IMPLICAT în proiecte ............................................. • AM REZOLVAT probleme .................................................... • M-AM SIMȚIT ......................................................................... b) Comparați rezultatele și justificați­vă opțiunile. 4. Vă aflați în tabără, timp de o săptămână, într­o stațiune montană. Prețul taberei include trans­ portul, cazarea și trei mese pe zi, iar în bagaje aveți tot echipamentul necesar. a) Copiați pe caiet tabelul de mai jos și comple­ tați coloana a treia ilustrând modul în care veți folosi cei 250 de lei dați de părinți pentru cheltuieli personale. Alexandra și Andrei își propun să completeze o listă a achizițiilor acumulate în clasele V–VII la Educația socială și vă invită și pe voi să faceți acest exercițiu alături de ei. √ Ați înțeles că valorile care trebuie să vă ghideze sunt: dezvoltarea identității culturale, acceptarea și respecta- rea diversității, valorizarea pozitivă a diferențelor, trata- mentul egal al persoanelor, solidaritatea, promovarea incluziunii sociale, dialogul intercultural. √ Ați învățat și ați exersat comportamente democratice, căi de participare la viața comunității și de apărare a dreptu- rilor voastre atunci când ați considerat că acestea vă sunt încălcate; acum știți cărei instituții să vă adresați atunci când considerați că drepturile vă sunt încălcate. √ V-ați deprins să vă implicați, prin proiecte, în dezbaterea și rezolvarea problemelor comunității, dovedind că vă pasă. Produsele de patiserie sunt preferate de mulți consumatori. 9 l economie l financiar Cuvinte-cheie 5. Argumentați în favoarea sau împotriva ideii: „Eco no mia studiază comportamentul omului ca raport între scopurile sale și resursele limitate de care dispune, sau ca mod în care omul își gesti­ onează resursele pentru a­și satisface nevoile”. (http://www.dezvoltarea-carierei.com/media/files/ Bazele_economiei_-_de_la_teorie_la_comportament_ economic.pdf) Alexandra și Andrei înțeleg că relațiile între oameni, legate de muncă, de activi- tatea economică au loc întot- deauna în cadrul unui mediu economic, în care există: Fie că vorbim de găsirea unui loc de muncă, de partici- parea la viața democratică, de menținerea unui stil de viață sănătos, de accesul la o locuință sau la evenimente culturale și sociale, tinerii trebuie să ajungă să își ia viața în propriile mâini. √ anumite caracteristici natural-geografice (de exemplu, este definitoriu pentru o activitate dacă se desfășoară într-o zonă maritimă sau montană); √ legi (reglementări cu privire la ceea ce este posibil și cum este posibil, cu referire la derularea activităților economice); √ instituții (care au ca obiect de activitate aplicarea legilor economice și care veghează la respectarea legilor); √ obiceiuri și tradiții (poate fi vorba despre produse tra- diționale, obținute prin metode vechi, în medii protejate); √ relații sociale și culturale (pot exista legături între etnii diferite în fabricarea și susținerea unor produse). Cetățeanul, în relațiile economice, acționează cu atât mai eficient cu cât dă dovadă de un set de abilități specifice, precum: MEDIUL ECONOMIC caracteristici instituționale caracteristici legislative caracteristici naturale caracteristici socio-culturale B. FINANCIAR Termenul „financiar” are în vedere activitatea economi- că realizată prin intermediul banilor, activitate care are la bază circulația banilor. ÎNVAȚĂ ECONOMIA! Educația economico-financiară este foarte necesară. relaționalerelaționale comunicaționalecomunicaționale cooperarecooperare inițiativăinițiativăspirit deschis spirit deschis flexibilitateflexibilitate abilitățiabilități abilitățiabilități 10 Așadar, Educația economico-financiară își propune ca obiec- tiv înțelegerea lumii economice moderne, cu producția, comerțul și consumul văzute în legătura lor cu banii, cu sistemul financiar bancar și nebancar. Secolul XXI este de neconceput fără bani. Economia fără finanțe a devenit și ea imposibil de imaginat. Dicționar Termenul financiar: 1. privitor la finanțe, la circulația ba- nilor, a creditului; 2. cu referire la un specialist în operații financiare; 3. cu referire la o persoană care deține capital financiar; 4. referitor la profesia de bancher. Concluzia Alexandrei, a lui Andrei și a colegilor lor, după analiza înțelesului termenilor, este că la Educația econo- mico-financiară vor discuta despre toate lucrurile/bunu- rile din casele și din școala lor, obiecte care au fost produse de producători/întreprinzători și care au ajuns la ei prin vânzare-cumpărare, prin intermediul banilor. Va fi vorba despre lucrurile care ne atrag pe toți în mall-uri, despre modul în care economisim bani din alocație sau din burse pentru a participa la un eveniment sau pentru a achiziți- ona gadgeturi noi. 3. Să ne pregătim pentru autonomia economico-financiară Alexandra și Andrei vor împlini în curând 14 ani și vor intra în posesia cărții de identitate. Ei știu deja că au drepturi, dar și responsabilități. Ce aduce nou posesia cărții de identitate? Vor avea drepturi în plus? Vor avea responsabilități în plus? Drepturile și libertățile cetățenești sunt întemeiate pe prin- cipii și valori, sunt legate de „domnia legii”, de „statul de drept”, puterea cetățenilor – teme discutate și aplicate în clasa a VII-a la Educația pentru cetățenie democratică. Având ca temei drepturile și libertățile civile, sociale și politice, fiecare tânăr își dorește să acționeze ca ființă auto- nomă (independentă). Ce înseamnă să acționezi ca ființă autonomă? În primul rând, înseamnă a fi pe propriile picioare! Aceasta presu- pune însă a fi în cunoștință de cauză, a acționa în acord cu informațiile de care dispui și după metodele cele mai adecvate, deprinse prin exerciții și experiențe proprii, per- sonale sau de grup, de echipă. Autonomia personală presupune și autonomie economică. Aceasta implică minime cunoștințe și deprinderi din domeniul economico­financiar. Din această perspectivă este important să știi și să acționezi ca: √ un consumator avizat, care își cunoaște dreptu­ rile și responsabilitățile; √ un întreprinzător care știe să aleagă atunci când este vorba despre oportunități sau risc; √ o persoană care își cunoaște nevoile și resur­ sele și înțelege importanța alocării raționale a resurselor; √ un cunoscător al banilor, al rolului lor, al instru­ mentelor actuale de plată; √ o persoană informată cu privire la instituțiile financiare și bancare; √ un consumator care alege în mod avizat între diferite oferte bancare. Iată de ce în preajma împlinirii vârstei de 14 ani avem nevoie de Educație economico-financiară. Aceasta vă va ajuta să fiți persoane autonome, sprijinindu­vă pe cunoștințe și deprinderi formate prin exerciții de gândire economică și activități de învățare a spiritului economic și de economisire. Educația economico-financiară este o necesitate impusă de vârsta voastră ca indivizi, dar și o nece­ sitate impusă de vârsta planetei, care ne cere impe­ rativ să încetăm consumul necumpătat, să începem să cultivăm spiritul producției și al consumului rațional. Este vorba de prezentul și viitorul vostru ca indivizi, dar și de prezentul și viitorul planetei. PROIECT. Observați atent firmele din localita­ tea în care locuiți; creați câte un simbol (emoti­ con) pentru fiecare tip de activitate economică (producție, comerț, servicii) și realizați o hartă economică a localității voastre. Prezentați hăr­ țile și comparați­le între ele. 1. Ce tip de activități economice predomină în localitatea voastră? 2. Ce tip de activități economice sunt deficitare în localitatea voastră? 3. Cunoscând nevoile specifice ale comunită­ ții locale, dați câte un exemplu de activitate în care ați fi interesați să vă implicați pentru a contribui la dezvoltarea sa economică. În realizarea proiectului țineți cont de cele învățate în clasele a V­a, a VI­a, a VII­a la Educația socială. Ne implicăm în viața comunității  CONSUMATORUL Ce este „consumatorul rege“? Consumatorul de bunuri și servicii Consumatorul avizat și responsabil Drepturile și protecția consumatorului Proiect: Sesizare cu privire la încălcarea drepturilor consumatorului Sinteză/Recapitulare Evaluare 1 2 3 4 Competențe specifice: 1.1, 1.2, 1.3 CE VOR SĂ ȘTIE ELEVII? √ Care sunt lucrurile/bunurile cu care ne satisfacem trebuințele. √ Care sunt criteriile în funcție de care cumpărătorii aleg un vânzător sau altul. √ Cum funcționează legătura între cumpărător/consumator și producător/vânzător. √ Care sunt legile și instituțiile care îl protejează pe consumator. 11 CE ȘTIU ELEVII? √ Oamenii au trebuințe pe care doresc să și le satisfacă. √ Oamenii consumă diverse bunuri pentru a-și satisface nevoile. √ Oamenii sunt cumpărători și au posibilitatea să aleagă de la diferiți vânzători. √ Cumpărătorii au drepturi și sunt protejați de legi și instituții. UNITATEA 1 12 CE ESTE „CONSUMATORUL REGE“? „Prima condiție a reușitei în afaceri este să apreciezi corect nevoile consumatorilor. Orice eroare în acest sens îi costă scump pe producători.” (Michel Didier, economist francez, autor al lucrării Economia – regulile jocului) REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA ECO N O M I C O - F INANCIARĂECO N O M I C O - F INANCIARĂ Elevilor claselor a VIII-a le place sportul. Un teren de fotbal amenajat cu toate utilitățile (vestiare, locuri de antrenament, mingi adecvate, echipa- mente etc.) le-ar satisface nevoia de mișcare, de petrecere a timpului liber, de a socializa cu colegii, i-ar ajuta să devină mai uniți, să formeze o adevă- rată echipă. Realizarea unui astfel de proiect este pe placul tuturor, atât al băieților, cât și al fetelor din clasă. În sens economic, orice consumator dorește să își satisfacă trebuințele cât mai bine și cu cât mai puțini bani. Pentru aceasta va apela la bunuri și servicii care îi sunt de folos. Revenind la exemplul analizat la începutul lecției, ame- najarea terenului de fotbal are rost numai pentru că elevii au nevoie de el. În același fel, obținerea unui produs are loc atât timp cât există cineva care să îl cumpere. Dacă oamenii sunt interesați de un serviciu se vor găsi prestatori pentru acel ser- viciu. Menirea activității economice este aceea de a-i satis- face pe consumatori, care, astfel, devin clienți. Așa s-a creat o strânsă legătură între producători, prestatori de servicii, pe de o parte, și consumatori, pe de altă parte. Unii repre- zintă oferta de bunuri și servicii, ceilalți reprezintă cererea. Dacă nu există cerere (nu avem nevoie, nu are cine să cumpere), nu va exista nici ofertă, pentru că producția în sine nu are niciun sens. Este modalitatea în care consuma- torul dictează ce, cât și cum să se producă. De aici provine expresia „consumatorul este rege”. În acest sens, el este cel care orientează producția. Dicționar Consumator: orice persoană care dobândește, cumpără, utilizează bunuri și servicii în afara activității sale profe- sionale, adică în activitățile care au legătură cu persoana și familia sa. Atlas istoric școlar Mașină de spălat rufe Cursuri gratuite de dans popular pentru cei doi copii, în cadrul școlii Încălțăminte adecvată pentru toți membrii familiei Smartphone ultima generație decorat cu pietre prețioase Abonament rețea internet Wi-Fi în locuință Utilități (gaze, energie electrică, canalizare) Automobil Dacia Logan Studii de pian, la domiciliu, cu o celebritate din lumea muzicii clasice Vacanță pentru întreaga familie pe o insulă exotică 4 bilete la un spectacol de cinema sau teatru, o dată pe lună Produse pentru igienizarea locuinței Alimentele necesare unui trai decent 1 SĂ EXERSĂM GÂNDIREA ECONOMICĂ 1. Este mottoul de mai sus legat de relația produ­ cător­consumator? Descrieți această relație ela­ borând un text scurt care să aibă ca punct de plecare afirmația lui Michel Didier. 2. Dați trei exemple de trei bunuri a căror producție nu ar avea rost, deoarece nu ar exista cumpărători. 3. Numiți un produs care vă este necesar, dar care nu există nicăieri la vânzare, deci nu­l puteți achi ziționa. Identificați o posibilă explicație pen­ tru faptul că acesta nu este fabricat și oferit spre comercializare. 4. Consumul anumitor bunuri este determinat de veniturile potențialilor consumatori. De exem­ plu, un bun X este accesibil consumatorilor care dispun de venituri mari, dar inaccesibil persoa­ nelor cu venituri medii sau reduse. 5. Copiați pe caiet și asociați simbolul potrivit bu­ nurilor/serviciilor pe care le considerați ca fiind accesibile/inaccesibile unei familii formate din părinți și doi copii de vârsta voastră, ale cărei venituri lunare sunt de aproximativ 6.000 de lei. 13 S Ă R E F L E C T Ă MS Ă R E F L E C T Ă M Ajunși în acest moment al explicației, unii elevi se întreabă dacă nu cumva și producția îi orientează, îi influențează pe consumatori? Dacă producătorii nu ar aduce pe piață un nou model de telefon, căruia îi fac reclamă, ne-am mulțumi cu telefonul vechi pe care îl avem? „În recesiune, consumatorul este rege” este ti­ tlul unui articol publicat în revista Time, în care se relatează despre cum a devenit consumato­ rul cu adevărat rege în vremurile de criză pen­ tru comerț. Autoarea constată cu umor că nu și­a dat seama de „puterea” ei de consumator până când nu s­a dus la coafor, unde, pe lângă obișnuita cafea gratis, a primit și un tratament pentru unghii. (https://revistaprogresiv.ro/) Să știm mai mult 1. JOC DE ROL. Este sau nu este „consumato­ rul rege”? √ Stabiliți echipa de scenariști care scriu textul ce urmează a fi jucat. Scenariștii identifică o situație în care consumatorii își impun nevo­ ile: ce și cât doresc să cumpere, care să fie calitatea produselor. √ Distribuiți rolurile: cumpărătorii (numărul este stabilit de echipa de scenariști), produ­ cătorul. √ Precizați graficul învățării individuale a rolu­ rilor fiecărui actor. √ Stabiliți împreună graficul repetițiilor pentru interpretarea rolurilor. La prezentarea piesei participă elevii care dețin și fișe de evaluare. Reprezentația va fi urmată de o dezbatere pe tema „Consumatorul rege – pro sau contra”. 2. Creați și voi o imagine (fotografie, desen, pictură etc.) care să fie sugestivă pentru sin­ tagma „consumatorul rege”. Organizați o mică expoziție cu titlul „Consumatorul rege, în vizi­ unea noastră”, în care să expuneți rezultatele activității voastre. Învățăm prin activitate Este adevărat că automobilele, smartphone-urile, tele- vizoarele inteligente, calculatoarele sau servicii precum internetul, fără de care astăzi nu mai concepem să trăim, nu au existat până în urmă cu 15–20 de ani și nu i-au îm- piedicat pe părinții și bunicii noștri să își ducă viața foarte bine. În acest mod, producția de bunuri și servicii este ea însăși în măsură să creeze nevoi. Așadar, nu numai consumatorii îi influențează pe produ- cători, ci și producătorii creează potențiali cumpărători sau consumatori prin noutatea tehnologiei, a gadgeturilor aduse pe piață și prin reclama, uneori agresivă, care li se face. Era digitală a globalizării, în care cu toții trăim, aduce cu sine un tip nou de consumator, și anume cumpărăto- rul on-line. Nevoile acestuia pot fi satisfăcute de o ofertă nelimitată în spațiu, el având acces prin internet la toate site-urile de care este interesat. Prima condiție este mani- festarea interesului, apoi urmează „căutarea”, care a devenit accesibilă oricărui utilizator care dispune de smartphone sau de un calculator cu aplicații pentru cumpărături de la firme din toată lumea. Desigur, voi știți să creați un cont pe un site de cumpă- rături. Consumatorul on-line poate să se informeze des- pre calitatea bunurilor de care este interesat, chiar dacă acestea se află la sute sau mii de kilometri distanță. El are posibilitatea să compare prețuri sau să constate gradul de mulțumire al altor cumpărători pentru un anumit bun, citind părerile exprimate (review-uri). Cumpărăturile on-line sunt tot mai răspândite. „Consumatorul este rege” – o formulă care este încă de actualitate. CONSUMATORUL ESTE REGE U N IT A T EA 1 14 CONSUMATORUL DE BUNURI ȘI SERVICII 2 PROIECT. Realizați o activitate de documenta­ re pe plan local privind agenții economici exis­ tenți și domeniul lor de activitate. Copiați apoi pe caiet și completați tabelul de mai jos. BUNURI SERVICII Denumirea agentului economic Specificul activității Denumirea agentului economic Specificul activității a) În calitate de consumator, sunteți mulțumit de oferta de bunuri și servicii existentă pe piața locală? De ce? b) Un investitor străin este interesat să se im­ plice în dezvoltarea economică a localității voastre și dorește să se documenteze în le­ gătură cu trebuințele voastre în calitate de viitori consumatori. Spre ce domeniu de ac­ tivitate îi recomandați să se orienteze? Justi­ ficați­vă opțiunea. Învățăm prin activitate SĂ EXERSĂM GÂNDIREA ECONOMICĂ 1. Identificați în imaginea de mai sus produse și servicii oferite de apicultori. Pentru satisfacerea nevoilor de diferite tipuri consumatorii cumpără și folosesc bunuri și servicii. Cum deosebim bunurile de servicii? • Bunurile sunt obiecte care au formă concretă, materia- lă; de exemplu: caiete, sucuri, birouri și toate celelalte obiecte de care suntem înconjurați în locuințele noas- tre, la școală etc. • Serviciile nu au formă concretă, materială, nu sunt tan- gibile; ele sunt activități utile, prin intermediul cărora se satisface o nevoie; de exemplu: transport, teleco- municații, publicitate, consultații medicale, înfrumu- sețare și îngrijire personală etc. REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA ECO N O M I C O - F INANCIARĂECO N O M I C O - F INANCIARĂ S Ă R E F L E C T Ă MS Ă R E F L E C T Ă M Alexandra și Andrei vor să afle care sunt acele lucruri prin care consumatorii își satisfac trebuințele. Care este specificul acestora? Prin ce se deosebesc unele de altele? Alexandra și Andrei observă că obiectele cu ajutorul cărora ne satisfacem nevoile, prin consum, sunt diferite. Și nu toate bunurile se obțin în același mod. Pe unele le obținem fără efort, în mod gratuit, ele fiindu-ne oferite de natură: apa râului, aerul de munte sau de mare; pentru altele, însă, trebuie să plătim: telefoane, notebook-uri, cărți, obiecte vestimentare etc. Și economiștii recunosc această diferență, explicând-o prin modul diferit de acces la bunuri. • Bunurile la care accesul este neîngrădit, ele putând fi consumate după dorință, sunt numite bunuri libere (aerul de munte sau de mare pentru localnici). • Bunurile care presupun un efort, fiind rezultatul unei activități economice, sunt numite bunuri economice (cărți, telefoane, măști de protecție contra virusurilor și alergenilor, obiecte de îmbrăcăminte etc.). „Fii consumatorul propriului tău produs! Îmbunătățește-l bazându-te pe propriile dorințe, dar nu te păcăli singur crezând că ești doar utilizatorul produsului.” (Evan Williams, actor și muzician canadian) 15 2. Citim în presa on­line următoarele informații: „Deși administrează câteva milioane de hectare de păduri, Romsilva – Regia Națională a Pădurilor – scoate la vânzare în acest an doar 26.000 de brazi și 14.000 de molizi. Pentru acoperirea necesarului de pomi de Crăciun va fi nevoie de importuri și de oferta altor firme specializate autohtone. În ceea ce privește prețurile, Regia Națională a Pădurilor a anunțat că acestea vor fi între 15 și 35 de lei […], în funcție de înălțimea pomilor de Crăciun și de categoria din care fac parte. În viitor, regia va pune pe piață «doar puieți, brazi în ghivece, până la un metru, ca ulterior să poată fi plantați. Însă este o chestiune de educație în rândul populației».” (https://sfgh.rosilva.ro/) a) Numiți bunurile/serviciile la care se referă arti­ colul de mai sus. b) Precizați ce sortimente din bunul respectiv vi se pun la dispoziție, în calitate de consumator. c) În opinia autorului articolului, este asigurat necesarul de astfel de bunuri? d) Menționați, pe baza articolului, posibile soluții pentru remedierea problemei. Aveți și voi altele? Elevii observă că și în privința bunurilor economice, pot fi constatate diferențe. De exemplu: la orele de educație fizică, dacă nu au adidași, pot folosi teniși, pe când la orele de TIC  – Tehnologia informației și a  comunicațiilor, pentru a folosi un calculator este nevoie ca acesta să aibă instalate anumite programe. Economiștii ar spune că observațiile elevilor sunt corecte. Distincția se face de această dată în funcție de modul de relaționare. Astfel, există: • bunuri substituibile, care întrucât satisfac aceeași tre- buință, se pot înlocui unul cu altul în consum (precum adidașii cu tenișii); • bunuri complementare, a căror utilizare atrage după sine utilizarea altor bunuri (cum este exemplul calcu- latorului și al programelor care trebuie instalate). O categorie aparte de bunuri sunt cele reprezentate de ofertele bancare și financiare*. Băncile își oferă serviciile pentru consumatori în sensul unor produse ca: • deschiderea unor conturi de economii; • transferuri de bani dintr-un cont în altul (al aceleiași bănci sau al unei alte bănci); • oferte de împrumuturi, credite cu o anumită desti- nație (împrumut pentru achiziționarea unui imobil, pentru studii, pentru un autoturism, pentru călătorii, pentru inițierea sau dezvoltarea unei afaceri etc.). MINI-CERCETARE. Să presupunem că doriți să deschideți o afacere de prestări servicii în lo­ calitatea voastră. Înainte de a vă decide asupra obiectului activității voastre, vă puneți câteva întrebări, de exemplu: • Care sunt serviciile deficitare în localitatea voastră? • Ce domenii de activitate sunt suprasaturate? • Este mai convenabil să intrați pe o piață defi­ citară sau suprasaturată? De ce? Formulați și alte întrebări ale căror răspunsuri vă vor ajuta să luați o decizie corectă. Exercițiu de imaginație Ofertele financiare nebancare provin din instituții financi- are. Ele constau în: • oferte de produse de investiții; • polițe ale societăților de asigurare; acestea pot fi pentru asigurări de sănătate, pentru locuințe, pentru autotu- risme, pentru călătorii etc. Acestea vor fi analizate în amănunt pe înțelesul vostru în unitatea de învățare nr. 6. * Informații, explicații, exerciții, aplicații pe teme legate de produsele financiar-bancare se găsesc în unitatea de învățare nr. 5. Dicționar Creditul: relație bănească ce se stabilește între o persoa- nă fizică sau juridică (creditor), care acordă un împrumut în bani sau care vinde mărfuri sau servicii pe datorie, și o altă persoană fizică sau juridică (debitor), care primește împrumutul sau cumpără pe datorie, împrumutul acor- dat (cu titlu rambursabil și condiționat de obicei de plata unei dobânzi). 3. Observați ima gi nea alăturată! Recu noașteți obiectele din imagine? Ce utilizare au? Descri­ eți obiectele și extra­ geți, pe baza imaginii, informațiile pe care le conțin. U N IT A T EA 1 16 CONSUMATORUL AVIZAT ȘI RESPONSABIL3 „Nimic nu este mai scump decât neștiința.” (Grigore Moisil, matematician român) SĂ EXERSĂM GÂNDIREA ECONOMICĂ 1. Alegeți răspunsul corect din enunțurile de mai jos și argumentați­vă opțiunea: a) Consumul de înghețată și răcoritoare crește/ scade în sezonul rece. b) Pe măsură ce veniturile consumatorilor cresc, consumul de bunuri și servicii crește/scade. c) Preferințele consumatorilor în domeniul vesti­ mentației se modifică destul de frecvent/foarte rar, în funcție de ultimele orientări în modă. d) Vânzările la tutun se vor diminua/vor crește în cazul consumatorilor corect informați în legătură cu pericolele fumatului. e) Cererea de jucării și hăinuțe pentru copii va fi mai ridicată/mai scăzută în condițiile creșterii natalității. f) Consumul de alimente „bio” va înregistra o creștere/scădere dacă prețul acestor alimente va scădea. Exercițiu de decizie rațională de consum cu ajutorul metodei „Pălăriile gânditoare” Vă propunem ca temă a exercițiului: achizi­ ționarea materialelor consumabile necesare organizării și desfășurării unei campanii de in­ formare la nivelul comunității locale cu tema „Sunt un consumator responsabil!”. Veți iden­ tifica cele mai bune soluții pentru achiziționa­ rea consumabilelor în cantitatea necesară, la un nivel al calității acceptat de voi și la prețuri care să vă permită încadrarea în bugetul limitat la suma de 500 de lei. Organizarea activității: profesorul împarte elevii în șase grupe cărora le distribuie câte o pălărie colorată. Fiecare grupă, în urma studi­ erii pieţei, va prezenta oferta de consumabile (calitate, preţ, distanţă), exprimându­se din perspectiva pălăriei pe care o poartă. În urma discuţiilor, la final se va alege cea mai conve­ nabilă ofertă. Învățăm prin activitate REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA ECO N O M IC O - F INANCIARĂECO N O M IC O - F INANCIARĂ S Ă R E F L E C T Ă MS Ă R E F L E C T Ă M Elevii au nevoie pentru ora de Educație economico-financi- ară de markere colorate. Apar unele întrebări: cumpărăm re- pede de la cel mai apropiat magazin, mergem după-amiază la un hipermarket unde este un preț mai mic sau ne în- dreptăm spre o papetărie unde vânzătorul este amabil, dă sfaturi de cumpărare, permite încercarea produsului, se interesează de gradul de mulțumire al cumpărătorului. Elevii se află într-un moment tipic de alegere pentru con- sumator, în care trebuie să decidă rațional. Ce înseamnă decizia rațională a consumatorului? Este decizia pe care acesta o ia în cunoștință de cauză. Alexandra și Andrei înțeleg astfel că în zilele noastre consumatorul nu mai cumpără din primul magazin care îi iese în cale. El alege producătorul sau comerciantul care îi oferă calitate și preț convenabil, unde este bine primit și tratat cu amabilitate, unde i se oferă promoții, carduri de fidelitate, scăderi de prețuri etc. Așadar, consumatorul rațional este acela care își asigură maximum de satisfacție în consum, în condiții date de ni- velul limitat al venitului și de prețurile bunurilor de consum. Fiecare alegere a consumatorului presupune și o renun- țare din partea sa. Alegerea trebuie să țină cont de faptul că venitul este limitat, bunurile pe care ni le dorim au prețuri diferite de cele mai multe ori, iar utilitatea lor este diferită. Ceea ce numim raționament economic, în orice situație, se bazează tocmai pe raportul între alegere și renunțare. Consumatorul avizat este, în primul rând, un consuma- tor informat. Informarea în timp real este posibilă astăzi datorită digitalizării în proporție foarte mare a comerțului (sunt la vedere și pot fi comparate prețuri, caracteristici ale bunurilor etc.), ca urmare a accesului nelimitat la informații al utilizatorului de internet, dar și datorită creșterii posibi- lităților de asociere a consumatorilor pentru a-și apăra și susține drepturile. 17 Pălăria albă: furnizează informații neutre, obiective cu privire la calitate, cantitate, prețuri, distanță. Pălăria roșie: exprimă sentimente, oferă o perspectivă emoțională față de diversele alternative. Pălăria galbenă: exprimă avantajele, evidențiază beneficiile, are în vedere aspectele pozitive, oferind o perspec- tivă optimistă asupra alternativelor. Pălăria neagră: exprimă aspectele ne- gative, dezavantajele, riscurile, iden- tifică greșelile, îndeamnă la prudență. Pălăria verde: oferă alternative noi, denotă gândire creativă, inovativă. Pălăria albastră: analizează situația, trage concluzii, clarifică soluția (cea mai bună alegere). Învățăm prin activitate Economiștii analizează noile caracteristici ale consumului. Iată evoluția unor valori și carac­ teristici ale stilurilor de viață, din perspectiva consumului (în viziunea lui Mihuț, Ioan; Pop, Marius, Comportamentul și protecția consuma- torului, Cluj­Napoca, 1995, p. 95): • reorientarea dinspre cantitate înspre calitate; • reorientarea dinspre grup către individ; • tranziția de la risipă la cumpătare; • tranziția de la capricii către modă și stil; • tranziția de la irosire spre conservare. Să știm mai mult Economiștii identifică mai mulți factori care determină mo- dificarea consumului. • Mărimea venitului consumatorilor • Mărimea, multiplicarea, diversificarea nevoilor consu- ma torilor • Diversitatea și modificarea gusturilor și preferințelor • Tradiția și schimbările în tendințele modei • Mărci comerciale și embleme • Calitate CONSUMATORUL RESPONSABIL Conceptul de consum responsabil are în vedere o ajustare a consumului, din perspectiva unui consumator care con- sumă bunurile cu responsabilitate, fără să le risipească. Consumatorii zilelor noastre nu par a fi pregătiți să re- nunțe la obișnuințele lor de consum. Mai mult decât atât, fiecare se așteaptă să prospere și să consume mai mult. Luarea unor decizii neraționale în privința consumului are consecințe atât asupra indivizilor, cât și asupra societă- ții, mai ales pe termen lung. Uneori satisfacerea nevoilor oamenilor se realizează prin consum de resurse, cu efecte iremediabile asupra mediului, dacă acestea nu sunt folosite rațional. Studiile recente refe- ritoare la epuizarea resurselor au dovedit că, pentru a supra- viețui, omenirea trebuie să pună capăt consumului excesiv, să renunțe la modelul de dezvoltare economică practicat vreme îndelungată: modelul societății de consum. Consumatorul corect informat poate răspunde la întrebări precum: • Care sunt cele mai avantajoase bunuri și servicii de pe piață? • Care sunt diferențele între bunuri și servicii de același fel? • Care este cel mai bun raport calitate – preț care poate fi găsit pe piață la un moment dat? • În ce producători se poate avea încredere, devenin- du-le client fidel? S Ă R E F L E C T Ă MS Ă R E F L E C T Ă M Acum, elevii clasei a VIII-a se întreabă: consumul în mod obișnuit este constant sau variabil? Elevii observă că atât ei, cât și cei din jurul lor consumă diferit de la o zi la alta, de la o familie la alta etc. Ei ar dori să știe ce factori determină variația cererii de bunuri de consum de pe piață. REDU REFOLOSEȘTE RECICLEAZĂ Economia durabilă reprezintă viitorul. U N IT A T EA 1 18 PORTOFOLIU. Profilul consumatorului avizat Organizați în echipe de câte patru­cinci elevi, realizați profilul consumatorului avizat, având în vedere să evidențiați cel puțin trei caracte­ ristici ale acestuia prin metoda „Photo­voice”. Photo înseamnă în limba engleză „fotogra­ fie”, iar voice înseamnă „voce”, adică metoda presupune să „vorbești” prin imagini. Fiecare echipă va realiza fotografii relevante privind consumatorul avizat. Fotografiile vor fi lipite pe coli de flipchart care vor fi afișate la loc vizi­ bil în școală. Fiecare echipă își va desemna un „speaker” (vorbitor sau raportor) care să expli­ ce imaginile afișate și care va facilita schimbul de idei cu celelalte echipe pe tema mesajului transmis prin fotografii. Scopul metodei „Photo­voice” este de a crea un spațiu de discuție în care participanții să mediteze la problemele comunității și să își facă auzită „vocea” lor de către autoritățile care iau decizii (conducerea școlii, autorități­ le locale etc.). Pentru o difuzare cât mai largă în cadrul comunității, fotografiile voastre vor fi distribuite pe site­ul școlii, vor fi adunate în­ tr­un portofoliu. În realizarea portofoliului țineți cont de cele în­ vățate în clasele a V­a, a VI­a, a VII­a la Educația Socială. Învățăm prin activitate InfoCons este o organizaţie neguvernamentală creată în anul 2003 pentru a veni în întâmpinarea nevoilor consumatorilor. Ea oferă gratuit elevilor un curs on­line de educație financiar­bancară care contribuie la formarea unei generații de con­ sumatori mai informați, mai educați, pentru ca alegerile lor să fie făcute în cunoștință de cauză. Înscrierea elevilor se face on­line, la adresa: https://www.infocons.ro/ro/inscriere­curs/3.html. Suportul de curs este trimis pe adresa de e­mail a fiecărui participant. Să știm mai mult Specialiștii în economie susțin că se impune o regândire a consumului, ce va determina apariția unui nou tip de consumator: consumatorul-cetățean, preocupat de impac- tul activităților sale asupra mediului, dar și de bunăstarea generațiilor viitoare. Dicționar Societate de consum: tip de societate în care sistemul economic împinge la consum și creează nevoi în sectoa- rele care îi sunt profitabile. A fi consumator avizat, a acționa în mod rațional, a te com- porta responsabil în calitate de consumator reprezintă atât interesul personal, cât și interesul societății. Este motivul pentru care legislația internațională cuprinde precizări re- feritoare la codul consumului, la protecția consumatorului, dar și la protecția mediului. În România, Legea nr. 296/2004 privind Codul consu- mului propune, la art. 41, programe de educare și infor- mare a consumatorilor în această direcție. FEEDBACKUL TĂU FOARTE SLAB SLAB POTRIVIT BUN EXCELENT Reciclarea și refolosirea = modalități de economisire a resurselor. 19 DREPTURILE ȘI PROTECȚIA CONSUMATORULUI 4 „Lucrul care îi convinge pe consumatori dacă să cumpere sau nu un anumit produs este conținutul reclamei, nu forma sa.” (David Ogilvy, magnat publicitar britanic, cunoscut ca „părintele publicității”) InfoCons este alături de toți copiii și părinții pu­ nând la dispoziție numărul InfoCons Junior  – 021 9615, număr cu tarif normal în rețeaua Telekom, apelabil din toate rețelele. La acest număr, elevii pot solicita consiliere, informare și pot depune o sesizare în domeniul protecției consumatorilor. Sesizarea se poate depune și on­line la adresa de e­mail: InfoConsJunior@protectia-consuma- torilor.ro. Accesând https://www.infocons.ro/ro/i­info cons­junior­021­9615­MTgwOTItMTU.html, re­ alizați un exercițiu de completare a formularului de sesizare adresat Asociației InfoCons Junior privind încălcarea drepturilor de consumator. Să știm mai mult În această situație, Alexandra și Andrei se întreabă: „Care sunt drepturile consumatorilor?”; „Cum trebuie să acționeze consumatorul în situația în care drepturile îi sunt încălcate?” Scopul activității producătorilor este acela de a fi în ser- viciul consumatorilor: • producătorul trebuie să răspundă nevoilor, dorințelor, chiar capriciilor consumatorului; • consumatorul trebuie să aibă un sentiment de sigu- ranță cu privire la calitatea bunurilor și a serviciilor oferite de producător. Articolul de presă citat dovedește însă că principiile de mai sus nu sunt întotdeauna respectate. Astfel, uneori: • produsele nu corespund standardelor de calitate; • produsele periclitează siguranța consumatorilor; • producătorul încalcă drepturile consumatorilor. În situația în care producătorul încalcă standardele obli- gatorii, statul intervine prin lege, protejând consumatorii împotriva unor practici abuzive ale producătorilor. REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA ECO N O M IC O - F INANCIARĂECO N O M IC O - F INANCIARĂ S Ă R E F L E C T Ă MS Ă R E F L E C T Ă M Elevii citesc în ziarul local că peste 50% dintre participanții la banche- tul organizat cu prilejul aniversării a 10 ani de la absolvirea școlii s-au îmbolnăvit și că investigațiile au arătat ca posibilă cauză consuma- rea unor aperitive expirate. Este momentul în care elevii se întreabă: Care sunt prin- cipalele drepturi ale consumatorilor? Cum pot fi acestea cunoscute de către toți cetățenii, începând chiar cu elevii? Principalele drepturi ale consumatorilor sunt: √ dreptul de a fi protejați împotriva riscului de a cumpăra produse care le prejudiciază sănătatea, siguranța sau le afectează interesele legitime; √ dreptul de a fi informați corect și precis asupra caracte- risticilor produselor; SĂ EXERSĂM GÂNDIREA ECONOMICĂ 1.  Alegeți un produs alimentar și pregătiți pre­ zentarea lui din punctul de vedere al caracteris­ ticilor principale, folosind informațiile oferite de eticheta produsului. Separați în cadrul prezen­ tării, calitățile și pericolele pe care trebuie să le cunoască consumatorul. 20 2. Bonul fiscal este documentul care trebuie emis obligatoriu și înmânat cumpărătorului de către co­ mercianți atunci când vând produse sau prestează servicii. Consumatorul, la rândul său, este obligat să solicite bonul fiscal la achiziționarea bunului/ serviciului. Analizați mai multe bonuri fiscale pri­ mite la cumpărături recente și identificați: • denumirea și codul fiscal/codul unic de înre­ gistrare ale comerciantului; • adresa de la locul de instalare a aparatului fiscal care îl emite; • data, ora și minutul emiterii bonului fiscal; • numărul de ordine al acestuia, la nivelul zilei de lucru; • numele sau codul operatorului; • denumirea fiecărui bun livrat sau a serviciului prestat; • prețul produsului/serviciului și reducerile de preț (dacă există); • cantitatea; • valoarea totală a bonului, inclusiv taxa pe va­ loarea adăugată (TVA); • modalitatea de plată; • seria fiscală/numărul aparatului de marcat electronic fiscal. Informațiile trebuie scrise/traduse în limba oficială a țării în care se comercializează produsul. Informații obligatorii pe eticheta unui produs alimentar • denumirea produsului; • lista ingredientelor, cantitatea; • prezența substanțelor alergene (lapte, muștar, glu­ ten, ouă, pește, arahide etc.); • cantitatea netă de produs alimentar; • termenul la care produsul expiră; • condițiile speciale de depozitare; • denumirea și adresa operatorului economic/a im­ portatorului; • țara de proveniență a produsului; • concentrația alcoolică (în cazul băuturilor alcoo­ lice); • declarație nutrițională privind compoziția produ­ sului alimentar, ce ajută consumatorii să facă o alegere în deplină cunoștință de cauză: valoarea energetică și cantitatea de grăsimi, acizi grași satu­ rați, glucide, zaharuri, proteine și sare. √ dreptul de a avea acces liber la produse; √ dreptul de a fi despăgubiți pentru prejudiciile suportate; √ dreptul de a se asocia în organizații ale consumatorilor. Aceste drepturi sunt cuprinse în legislație, de exemplu, în Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consu- matorilor și în Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului. Pentru respectarea acestor drepturi, producătorii tre- buie să realizeze produse care să răspundă unor cerințe formulate în standardele internaționale – ISO (Organizația Internațională pentru Standardizare). Acestea sunt obliga- torii pentru producători. Există însă și excepții. Cele mai frecvente încălcări ale drepturilor consumato- rilor sunt: comercializarea de produse necorespunzătoare, falsificate, contrafăcute, păstrate și depozitate în mod ina- decvat, promovate prin reclamă mincinoasă. S Ă R E F L E C T Ă MS Ă R E F L E C T Ă M Elevii au aflat deja ce înseamnă să fii consumator avizat și responsabil. Ei știu că și consumatorii trebuie să se infor- meze, să fie atenți, exigenți, să se autoprotejeze, să evite situațiile de prejudiciere a intereselor lor. Alexandra și Andrei revin cu noi întrebări: Există instituții cărora li se pot adresa consumatorii în situația în care le sunt încălcate drepturile? Răspunsul este Da: Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) este instituția abilitată prin care statul intervine pentru a-și proteja cetățenii în calitatea lor de consumatori. Elevii vor să știe concret ce trebuie să facă în situația în care constată că unele drepturi le sunt încălcate. Conform www.anpc.ro: • Reclamațiile și sesizările adresate ANPC pot fi depuse doar de către consumatori persoane fizice. • Petițiile anonime sau cele în care nu sunt trecute da- tele de identificare a petiționarului nu se iau în con- siderare și se clasează (conform art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2002). Pasul 1: Rezolvarea amiabilă a problemei, cu operatorul economic care a comercializat produsul sau a prestat servi- ciul de care consumatorul este nemulțumit. 21 Pasul 2: Dacă rezolvarea amiabilă nu se produce, consuma- torul depune o reclamație la Comisariatul Jude țean pen- tru Protecția Consumatorilor https://anpc.ro/articol/588/ comisariate-regionale-comisariate-judetene. Reclamațiile și sesizările se transmit în format scris/ electronic (se completează formularul on-line)/se depun personal. Reclamația se rezolvă în termenul legal – maximum 30 de zile (conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 27/2002) –, cu condiția ca aceasta să fie însoțită de toate documentele probatorii, respectiv factură fiscală, bon fiscal sau chitanță, contract, certificat de garanție. Referitor la documentele probatorii care sunt solicitate în situații de litigiu, nu uitați să solicitați de fiecare dată bo- nul fiscal și să îl păstrați în bune condiții. În absența acestuia nu puteți face nicio reclamație/sesizare. Alexandra și Andrei, ca și colegii lor, sunt tot mai intere- sați de comerțul on-line. Ei se întreabă la ce aspecte ar trebui să fie în mod special atenți când vor să cumpere on-line. Legislația care reglementează drepturile consumatorilor la achizițiile on-line este OUG nr. 34/2014. Aceasta cuprinde modul în care ANPC anticipează eventualele probleme în comerțul on-line. Iată câteva sfaturi: √ Asigurați-vă că operatorul economic furnizează infor- mații despre nume, adresă geografică, telefon, adresă de e-mail. √ Asigurați-vă că site-ul afișează toate informațiile despre principalele caracteristici ale produselor și serviciilor comercializate. √ Știți din ce se compune prețul total? Acesta este format din prețul produsului, taxa pe valoare adăugată, taxele de livrare și eventuale alte costuri. √ Nu uitați că aveți dreptul de a vă răzgândi. Prin legisla- ție, dispuneți de 14 zile în care puteți să vă răzgândiți. Trebuie să returnați produsele la adresa indicată de co- merciant, achitând taxa de transport și fără să motivați renunțarea la achiziție. √ Există unele produse pentru care nu este aplicabil dreptul de retragere. De regulă, acestea sunt produsele care sunt susceptibile a se deteriora sau a expira rapid. Discutați rolul bonului fiscal în protecția drep­ turilor consumatorilor și redactați un articol de 10 rânduri pe această temă, utilizând termenii: retur, sesizare, produs deteriorat, caracteristici necorespunzătoare, dovada achiziției, producător, protecția consumatorilor, înlocuirea produsului, returnarea banilor, client. Dicționar Produs contrafăcut: orice bun, inclusiv am- balajul acestuia, la care se constată utilizarea fără autorizare a unei mărci care este identică cu o marcă legal înregistrată, sau produsul care nu poate fi diferențiat în aspectele sale esenți- ale de un produs de marcă, prin care se încalcă drepturile prevăzute de lege ale deținătorului legal al mărcii respective. JOC DE ROL. Un grup de elevi realizează o re­ clamă mincinoasă la un produs pe care îl oferă celorlalți colegi spre vânzare. Doar respectivii „producători” știu că publicitatea pe care o fac produsului este mincinoasă. Ceilalți colegi: privesc reclama, analizează pro­ dusul și răspund la următoarele întrebări: a) Caracteristicile și beneficiile utilizării produ­ sului corespund reclamei? b) Produsul este original sau contrafăcut? (vezi Dicționar) c) Reclama este onestă sau mincinoasă? De ce? d) Ce consecințe negative are reclama minci­ noasă asupra consumatorului? Dar asupra vânzătorului? Învățăm prin activitate U N IT A T EA 1 22 PROIECT Pașii necesari în realizarea cu succes a proiectului: 1. Alegerea temei a) Selectarea temei se va realiza de comun acord între profesor și elevi, prin metoda brainstorming; se va avea în vedere, în alegerea temei, valorificarea cunoștințelor elevilor, a intereselor și experiențelor personale ale acestora. Propunem ca temă a proiectului Sesizare cu privire la încălcarea drepturilor consumatorului. Desigur că fiecare clasă de elevi are libertatea de a alege orice altă temă. b) Identificarea problemelor, a dificultăților, sub forma unor întrebări care vor orienta sarcinile de lucru în cadrul proiectului. De exemplu: Ce? – o sesizare/reclamație Cine? – elevii Când? – după achiziționarea unui produs neconform Cum? – completarea corectă a unui formular on-line de reclamație Unde? – la ANPC sau la Asociația InfoCons Junior c) Motivația alegerii temei: De ce este important? Care vor fi implicațiile pozitive? 2. Elaborarea fișei de proiect a) Titlul proiectului: este importantă alegerea unui titlu sugestiv, care să ilustreze clar tema proiectului. De exem- plu, „Sesizare cu privire la încălcarea drepturilor consumatorului”. b) Formularea scopului proiectului: trebuie să surprindă, într-o frază, exact ceea ce îi interesează pe elevi; scopul proiectului poate fi teoretic (de exemplu, o demonstrație) sau practic (realizarea unui produs finit: o se- sizare prin care elevii reclamă încălcarea drepturilor lor de consumatori și solicită sprijinul autorităților competente). c) Alegerea unui logo și a unui slogan: „Un elev educat – un consumator avizat!”. Elevii vor fi cât mai creativi în stabilirea acestor elemente de identificare a proiectului, pentru a capta atenția publicului. d) Stabilirea metodei de prezentare: portofoliu, film, prezentare PowerPoint, foaie flipchart etc. Identificarea partenerilor: de exemplu, experți, reprezentanți ai unor instituții abilitate, organizații neguvernamentale etc. e) Identificarea resurselor materiale necesare: echipamente (computer, videoproiector, imprimantă, aparat foto, telefon inteligent dotat cu cameră video, rețea internet etc.), materiale consumabile. f) Planificarea activităților: se va avea în vedere un calendar cât mai precis al activităților: Exemplu: Activitatea Săptămâna 1 Săptămâna 2 Săptămâna 3 Săptămâna 4 A.1 X X A.2 X X X A.3 X X . . . g) Organizarea grupelor și distribuirea sarcinilor: fiecare grup de elevi va primi sarcini de lucru/responsabilități specifice. h) Stabilirea criteriilor și a instrumentelor de evaluare: se va avea în vedere o evaluare complexă ce va viza atât procesul de ansamblu, cât și contribuția grupurilor și participarea individuală a elevilor la succesul proiectului. PROTECȚIA CONSUMATORULUI! 23 3. Derularea proiectului a) Săptămâna 1: activități de investigare • identificarea deficiențelor unui produs achiziționat de elevi; • stabilirea drepturilor încălcate; • stabilirea prejudiciului produs; • identificarea autorității competente căreia i se va transmite reclamația; • acomodarea elevilor cu formularul ce urmează a fi completat (vezi https:// www.infocons.ro/ro/i-infocons-junior-021-9615-MTgwOTItMTU.html) • strângerea dovezilor: bon fiscal, fotografii/filmări ale produsului neconform, declarații ale consumatorilor-elevi care au fost înșelați etc. b) Săptămânile 2-3: • organizarea informațiilor; • întâlniri cu experți și cu reprezentanți ai instituțiilor abilitate, interviuri, analize, filmări etc.; • realizarea portofoliului proiectului, care va cuprinde în format letric sau digital toate documentele de informare și proiectare, calendarul proiectului, produse ale activității elevilor, feedbackul din partea partenerilor etc. c) Săptămâna 4: realizarea produsului final, prezentarea lui în fața Comitetului de părinți, evaluarea, diseminarea. Formularul de sesizare/reclamație va avea următorul conținut: A. Datele personale ale reclamantului: Numele și prenumele ____________________________________________________________________________________________ Adresa completă: _________________________________________________________________________________________________ Telefon _________________________________________ Telefon mobil ___________________________________________________ E-mail ____________________________________________________________________________________________________________ B. Datele agentului economic care a comercializat produsul: Denumire _______________________________________ Adresa _________________________________________________________ C. Produsul reclamat (elemente de identificare): ____________________________________________________________________ D. Data achiziționării produsului sau a serviciului: __________________________________________________________________ E. Deficiențe reclamate: ___________________________________________________________________________________________ F. Pretențiile reclamantului: _______________________________________________________________________________________ G. Documente anexate privind reclamația: ________________________________________________________________________ La final, acordul privind prelucrarea datelor cu caracter personal, însoțit de semnătura reclamantului. Activitățile se pot desfășura în sala de clasă sau în laboratorul de informatică, dar și în afara școlii, în comunitate, prin vizite și interviuri la instituții abilitate, consiliere din partea unor experți etc. 4. Evaluarea proiectului propus Evaluarea va avea ca obiective: • analiza cantitativă și calitativă a rezultatelor proiectului; • nivelul însușirii competențelor specifice prevăzute de programa școlară. Tehnici și instrumente de evaluare: • observarea directă a progreselor realizate de elevi; • jurnalul reflexiv; • fișa de autoevaluare; • feedbackul primit din partea partenerilor și a altor actori implicați (de exemplu, părinții în fața cărora va fi prezentat proiectul). Formularea concluziilor și identificarea aspectelor ce trebuie îmbunătățite în viitor. PROTECȚIACONSUMATORULUI! U N IT A T EA 1 24 SINTEZĂ/RECAPITULARE Bunuri – produse tangibile care îi satisfac trebuințele Servicii – produse intangibile care îi satisfac nevoile Consumatorul responsabil Drepturile consumatorului Consumatorul avizat: informat, conștient, atent, vigilent „clientul nostru, stăpânul nostru“ „clientul are întotdeauna dreptate“ nu pune accentul numai pe satisfacția personală are în vedere raportul calitate–preț dreptul de a returna marfa în 14 zile respectă drepturile omului, drepturile animalelor, protejează mediul dreptul de a fi informat: etichete cu toate informațiile necesare; lista ingredientelor toxice protecția drepturilor consumatorului dreptul de asociere cu alți consumatori „Consumatorul rege“ C O N SU M A TO R U L CE AU AFLAT ELEVII prin studierea unității de învățare 1 – CONSUMATORUL 1. Pe baza schemei de mai jos, formulați trei întrebări care să exprime nevoile voastre de a înţelege mai bine tema CONSUMATORUL. 25 3. Să parcurgem analitic un text prin utilizarea tehnicii SINELG (Sistem Interactiv de Notare pentru Eficien ti zarea Lecturii şi Gândirii). a) Subiectul analizei de text este: CONSU MA TO RUL AVIZAT ÎN MEDIUL ON-LINE. Amintiți-vă împreună cu profesorul cunoștințele pe care le aveți în legătură cu acest subiect. b) Profesorul distribuie elevilor textul preluat de pe https://www.infocons.ro/ și le dă instrucțiunile necesare pentru lectura acestuia: • Citiţi foarte atent textul. • Aplicaţi pe marginea textului semnele din tabelul de mai jos, utilizate pentru SINELG. Important! Atunci când cumperi on-line, perioada de livrare nu poate fi mai lungă de 30 de zile. c) Pentru monitorizarea activității, se va completa tabelul SINELG: Am știut/Informații confirmate de text Informație nouă, pe care nu o știam Informații care contra zic ceea ce știu Neclarități, informații confuze ca re trebuie cercetate Extindeți analiza voastră, acordând atenție următoarelor aspecte: • Care sunt situațiile în care drepturile consumatorilor nu se aplică? • Care sunt riscurile cumpărăturilor on-line? • Sfaturi utile! TEXTUL PUS LA DISPOZIȚIE (https://www.infocons.ro/): Atunci când faci cumpărături on-line, ceea ce pare frumos într-o fotografie poate să nu corespundă cu realitatea. Pentru că nu poți atinge și încerca ceea ce cumperi on-line, beneficiezi de câteva drepturi în plus; același lucru se întâmplă atunci când cumperi prin telefon sau prin intermediul programelor TV. Înainte de a cumpăra ceva, comerciantul este obligat să îți dea informații complete despre: • compania sa și datele de contact; • caracteristicile produsului; • preț, inclusiv toate taxele și comisioanele, metode de plată, precum și costurile livrării; • dreptul de a denunța unilateral contractul – data aproximativă a livrării. 4. Ne-am implicat în activități AUTOEVALUARE: Cel mai bine m-am simțit la activitatea ... , pentru că ... . 2. Înțelesul unor termeni și legăturile dintre aceștia: AUTOEVALUARE: Din schema alăturată nu am înțeles ideea ... . Și nu am înțeles corelația ... . •  În v ia ța c om un i t ăț i i pr in id ent i f i carea d i fer i te lor t ipur i de act i v i t ă ț i eco no m ice •  A c t iv i t a t e în e ch ip ă de conturare a pro f i l u l u i consum atoru l u i av i z a t •  T e a t r u – j o c d e r o l d e s p r e „ c o n s u m a t o r u l r e g e “ •  H a r t a a c t i v i t ă ț i l o r e c o n o m i c e p e p l a n l o c a l•  E xe rc i ț i u de dec iz ie raț ională în consum •  In fo rm are a de pe site-uri ca InfoC ons• E xp ozi ție: „Consumatorul rege“ Bunuri Consumator Servicii • substituibile • complementare • libere • economice Avizat și responsabil servicii financiare U N IT A T EA 1 26 EVALUARE I. Scrieți pe caiet dacă enunțurile următoare sunt adevărate sau false. (0,5p × 4 = 2p) Model: A sau F Publicitatea realizată unui bun sau serviciu este întotdeauna mincinoasă. a) Consumatorul rațional nu cumpără bunuri la întâmplare, ci doar sub influența publicității. b) Apa Mării Negre este un bun liber doar pentru cei care locuiesc în zona litoralului. c) Eticheta unui produs electrocasnic trebuie să conțină obligatoriu termenul de garanție. d) Ai dreptul de a returna un produs comandat on-line, doar dacă plata s-a realizat cu cardul. II. Completați pe caiet recomandările cu termenii corespunzători din lista dată. (0,5p × 6 = 3p) Achiziția cosmeticelor trebuie efectuată numai din magazine și/sau raioane specializate, care eliberează documente de cumpărare (factură, bon … ) necesare în caz de … . Fiți atenți la … , deoarece unul prea mic devine dubios, semn că produsul ar putea fi … . Este recomandat să verificați calitatea ambalajului sau existența elementelor de … (o hologramă, de exemplu). (1,25p + 0,5p + 0,25p = 2p) Model: Citind … (cu atenție), puteți identifica avertismente pentru a evita anumite probleme ulterioare de sănătate. Lista de termeni: etichetă, sănătate, fiscal, preț, siguranță, contrafăcut, reclamație, card. III. Citiți cu atenție textul următor și completați pe caiet rubricile din tabel. (0,25 × 8 = 2p) Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a verificat condițiile de comercializare a legumelor și fructelor în hipermarketuri, constatând următoarele abateri de la legislația privind protecția consumatorilor: comercializarea de legume și fructe de calitate neconformă (prezentau mucegai, lovituri mecanice); comercializarea de produse ca fiind calitatea I, dar cu deficiențe de calitate – coacere neuniformă, noroi, consistență moale etc. Bogdan Pandelică, președinte ANPC – „Trebuie să acordăm o atenție sporită tuturor informațiilor care stau la baza unei alegeri corecte a fructelor și legumelor: calitatea, modul de expunere, depozitarea, informațiile cu privire la țara de proveniență și preț… Nu vom tolera astfel de comportamente care să pună sănătatea consumatorilor în pericol.” (www.anpc.ro) Ce drepturi ale consumatorului au fost încălcate? Ce prejudicii ar putea avea consumatorii? Ce ar trebui să facă consumatorii? Ce ar trebui să facă agenții economici? 1. 2. 1. 2. 1. 2. 1. 2. IV. Se constată în perioada actuală preocuparea de a se institui marcarea ecologică a produselor, pentru a preveni polua- rea mediului înconjurător prin acțiunea unor produse cu efecte toxice asupra apei, solului şi aerului, fie în timpul utilizării, fie după consum, sub formă de deşeuri care nu sunt biodegradabile. În Uniunea Europeană, eticheta ecologică de mai jos se aplică pe produse alimentare, textile, detergenţi, produse electronice și electrocasnice, semnificația ei fiind impactul redus al produsului sau al ambalajului acestuia asupra mediului, din faza de proiectare și până în faza de postconsum. Realizați un text scurt (15–20 de rânduri) în care să argumentați alegerea voastră, în calitate de consu - matori, pentru un produs care conține marca ecologică. (1,25p + 0,5p + 0,25p = 2p) În elaborarea textului va trebui să aveți în vedere: √ utilizarea corectă a termenilor specifici Educației economico-financiare; √ claritatea argumentelor formulate; √ încadrarea în limita de spațiu. Din oficiu: 1 punct Total: 10 puncte PRODUCĂTORUL Producătorul și proprietatea Întreprinzătorul și spiritul antreprenorial Inițiativă și risc în afaceri Sinteză/Recapitulare Evaluare 1 2 3 Competențe specifice: 1.1, 1.3, 3.1 CE VOR SĂ ȘTIE ELEVII? √ Ce înseamnă să fii întreprinzător. √ Ce sunt cererea și oferta și cum acestea determină prețul. √ Care sunt calitățile unui întreprinzător. √ În ce constă libera inițiativă. √ Care sunt riscurile pe care și le asumă întreprinzătorii și cum pot fi acestea micșorate. 27 CE ȘTIU ELEVII? √ Pe piață există atât producători, cât și întreprinzători. √ Pe piață există cerere și ofertă. √ Pentru a fi întreprinzător este nevoie de anumite calități. √ Există întreprinzători de succes, dar există și falimente. UNITATEA 2 28 PRODUCĂTORUL ȘI PROPRIETATEA „Valoarea unei idei stă în cât e de utilizabilă.” (Thomas Edison, cofondator General Electric) 1 Din capitolul anterior știm că Alexandra, Andrei și colegii lor sunt consumatori. Din punctul de vedere al științei eco- nomice, oamenii sunt agenți economici și acționează pe piață în calitate de consumatori și de producători. Fiecare dintre noi este, în primul rând, consumator, da- torită faptului că, pentru a exista, trebuie să ne satisfacem diverse trebuințe. Atunci când nevoile existente sunt înso- țite și de posibilitatea achiziționării bunurilor corespunză- toare, nevoile devin cerere pe piață. Prietenii noștri, Alexandra și Andrei, au observat că tran zacțiile de cumpărare sunt influențate de preț; cu cât prețul este mai mare, cu atât cantitatea cumpărată este mai mică și invers. De exemplu, dacă prețul brioșelor crește, ei vor cumpăra mai puține brioșe. Așadar, comerciantul este obligat să se orienteze după cerere și după preț. Să presupunem că și voi doriți să comercializați brioșe. Pentru aceasta trebuie mai întâi să le produceți, devenind astfel producători de brioșe. Rolul producătorului este să desfășoare activități economice prin care să obțină, să realizeze bunuri și servicii necesare pe piață. Scopul pro- ducătorilor este să vândă ceea ce au produs, constituind în acest fel oferta. Pentru producător, prețul pieței influențează decizia de a crește sau de a micșora producția în felul următor: cu cât prețul pe piață este mai mare, iar produsele au căutare și se vând, cu atât producătorul este interesat să crească producția, pentru a obține un venit (și un profit) mai mare. REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA ECO N O M IC O - F INANCIARĂECO N O M IC O - F INANCIARĂ S Ă R E F L E C T Ă MS Ă R E F L E C T Ă M Elevii sunt clienți fideli ai unui market care produce și comercializează brioșe. De ce? Pentru că brioșele sunt gustoase, întotdeauna proaspete, iar prețul lor este accesibil. Ei știu că producătorii folosesc ingrediente sănătoase, lucrătorii sunt pricepuți, iar locul de preparare este menținut în condiții perfecte de igienă. SĂ EXERSĂM GÂNDIREA ECONOMICĂ Comportamente/Decizii ale producătorilor în raport cu prețurile de pe piață Formați două echipe care vor simula prin joc de rol următoarele situații: • Producătorul are informații (un studiu de pia­ ță) care arată că pentru un anumit bun cere­ rea va crește, prin urmare va crește și prețul. Care va fi decizia producătorului cu privire la bunul respectiv și cum va acționa el? • Producătorul este informat că prețul unui bun va scădea pentru că pe piață este o can­ titate deja prea mare din bunul respectiv. Care ar putea fi de­ cizia producătorului în această situație și cum va acționa el? Învățăm prin activitate PORTOFOLIU. Identificați în localitatea voastră două firme producătoare de bunuri sau prestatoa­ re de servicii aflate una în proprietate privată, iar cealaltă în proprietate publică. Organizați clasa în două echipe și observați timp de mai multe zile activitatea acestor firme. Apoi, cele două echipe își vor exprima argumentat acordul sau deza­ cordul în legătură cu următoarele afirmații: a) Mijloacele de producție (un teren, un imo­ bil, un utilaj etc.) sunt mai bine întreținute dacă se află în proprietate privată decât în proprietate publică. b) Există servicii precum justiția sau apărarea națională care se află exclusiv în proprieta­ tea statului. c) Există șanse mai mari ca un consumator de servicii precum sănătate sau educație să fie mai mulțumit de oferta unui prestator privat decât de oferta instituțiilor de stat. La final, organizați răspunsurile într­un portofoliu. Ne implicăm în viața comunității Studii de piață prin internet 29 Dicționar Factori de producție – totalitatea resurselor economice care contribuie, într-un fel sau altul, la producerea de bunuri și servicii. Desfășurarea activității economice presupune utilizarea și con sumul de factori de producție. Factorii de producție fundamentali sunt: √ Munca = efortul conștient, fizic și intelectual al popu- lației care deține un loc de muncă. √ Natura = totalitatea resurselor neprelucrate (solul, apa, mineralele, fenomene naturale folosite în producție) ce pot fi utilizate și transformate în activitatea economică în conformitate cu interesele de consum. √ Capitalul = constă în ansamblul bunurilor produse prin muncă și folosite în activitatea economică pentru pro- ducerea altor bunuri și/sau servicii destinate vânzării. Capitalul poate fi: √ capital fix (de exemplu: clădiri, mașini, utilaje, mijloace de transport etc.); √ capital circulant (de exemplu: materii prime, materiale, combustibil, energie, apă, semințe etc.). Aceste resurse sau factori de producție aparțin întotdeauna cuiva (uneia sau mai multor persoane fizice sau juridice), așadar sunt în proprietatea cuiva. Proprietatea poate exista în mai multe forme. Dacă de- ținătorul este: √ persoana și/sau familia sa, atunci proprietatea este privată (de exemplu, firma producătoare de brioșe); √ statul și unitățile sale administrativ-teritoriale, atunci proprietatea este publică. În acest caz, bunurile respec- tive sunt de uz sau de interes comun, precum: bogățiile subsolului, rezervațiile naturale și monumentele naturii, drumurile naționale, piețele și parcurile publice etc.; √ statul, împreună cu persoane fizice sau juridice, atunci proprietatea este mixtă (de exemplu, OMV Petrom). Forma de proprietate care s-a dovedit cea mai eficientă (conducând la rezultatele cele mai bune cu efortul cel mai mic) este proprietatea privată. Andrei, Alexandra și colegii lor știu că atunci când brioșele se vând la un preț mai mare, producătorul va face eforturi să aducă o cantitate mai mare de brioșe spre vânzare. Cum credeți că va proceda producătorul dacă numărul de bri- oșe vândute zilnic va scădea? „Oricare ar fi sectorul de activitate, pentru a pro duce trebuie folosiți factori de producție: materii fabricate de alte întreprinderi, capital fix, muncă și factori naturali cum sunt terenurile agricole sau petrolul.” (Michel Didier) Pornind de la opinia economistului Michel Didier, realizați prin metoda ciorchinelui o analiză a fac torilor de producție în agricultură (de exemplu, referindu­vă la producția de car­ tofi), arătând care sunt acești factori și ce legă­ turi există între ei. Metoda ciorchinelui – vedeți exemplul de mai jos – reprezintă o modalitate grafică de organizare și de integrare a infor­ mației în cadrul învățării; ea are avantajul că reprezintă o tehnică de căutare a drumului spre propriile cunoștințe și evidențiază, în același timp, propria înțelegere a unui conținut. Învățăm prin activitate FACTORI CFACTORI B exemple exemple exemple exemple FACTORI A PRODUCȚIA DE CARTOFI Rezultatele procesului de producție – prezente în zile festive U N IT A T EA 2 30 ÎNTREPRINZĂTORUL ȘI SPIRITUL ANTREPRENORIAL „Mă îndoiesc că mă voi întoarce vreodată la a fi un angajat. Odată ce ai văzut lumina, nu mai este cale de întoarcere.” (Magnus Jepson, investitor norvegian, cofondator al platformei WooThemes) 2 Dorim să fim liberi, să decidem pentru noi înșine? Avem curajul de a lansa idei noi și puterea de a le pune în prac- tică? Iată numai câteva întrebări pe care ni le punem și la care trebuie să dăm un răspuns atunci când ne gândim să inițiem propria noastră afacere! REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA ECO N O M I C O - F INANCIARĂECO N O M I C O - F INANCIARĂ S Ă R E F L E C T Ă MS Ă R E F L E C T Ă M Alexandra și Andrei citesc un articol în ziarul local în care un lider sindical analizează starea economică a comunității: „Tot mai mulți cetățeni din localitatea noastră se plâng de lipsa banilor. Ce se poate face? Nu există de- cât două opțiuni: să se orienteze spre un loc de muncă mai bine plătit (unde, ca lucrători salariați, vor obține un salariu mai bun) sau să devină întreprinzători (situație prin care inițiază o afacere și obțin astfel venituri mai mari).” Dicționar Întreprinzător: 1. Persoană care are spirit de acțiune; care are inițiativă. 2. Persoană fizică autorizată sau per- soană juridică având sarcina înființării, gestionării, or- ganizării și conducerii unei afaceri, la care participă cu capitalul său și/sau cu capital atras. SĂ EXERSĂM GÂNDIREA ECONOMICĂ 1. Dezbatere. Între calitatea de lucrător salari­ at și cea de întreprinzător există numeroase deosebiri. Formați trei echipe. Prima echipă reprezintă potențiali lucrători salariați, cea de­a doua – potențialii antreprenori, iar cea de­a treia echipă are rol de juriu. Fiecare dintre primele două echipe va trebui să ar­ gumenteze în favoarea calității de salariat, respectiv a celei de antreprenor. Juriul va de­ cide echipa câștigătoare în baza unei fișe de evaluare a calității argumentelor. 2. Realizați un „Top 5” al celor mai importante calități pe care trebuie să le dețină, în opinia voastră, un întreprinzător de succes. Argu­ mentați­vă răspunsul. Învățăm prin activitate În imaginea de pe pagina următoare este Amancio Ortega, fondatorul lanțului de ma­ gazine ... . Provenit dintr­o modestă familie de muncitori spanioli, la 13  ani s­a angajat co­ mis­voiajor la un producător de cămăși de lux. Aici a constatat că traseul designer – fabrică – client crește prețul produselor. În 1975, a des­ chis primul magazin ..., demonstrând că livrarea hainelor de la producător direct către clienți este o soluție mai ieftină ce îi permite să vândă haine de calitate la prețuri accesibile. Strategia contro­ lului total asupra producției și distribuției a pro­ pulsat rapid ... între cele mai puternice companii ale lumii. Se spune că ... produce un articol nou și­l trimite în magazine în doar două săptămâni, față de media de șase luni din industria textilă. Cu o avere estimată la 80 de miliarde de dolari, Amancio Ortega este astăzi unul dintre cei mai bogați oameni din lume. (https://www.zf.ro, https://ro.wikipedia.org) Să știm mai mult Așadar, în activitatea economică, întreprinzătorul este per- soana care inițiază o afacere, investind pentru aceasta bani, timp, creativitate, putere de muncă, energie, cu scopul de a obține un profit cât mai mare. Nu toți suntem sau putem deveni întreprinzători. Pentru a fi întreprinzător sunt necesare anumite aptitudini, dar și asimilarea unor cunoștințe și deprinderi. Una dintre trăsăturile definitorii este spiritul de între- prinzător, cu alte cuvinte spiritul antreprenorial. Acesta 31 constă în capacitatea de a genera schimbări cu caracter inovator, de a vedea, de a gândi și a face altfel și altceva decât ceilalți agenți economici, un alt mod de a pune o problemă și de a o soluționa. Calitățile unui întreprinzător de succes: √ spiritul de inițiativă sau capacitatea de a iniția și desfă- șura activități economice prin asumarea conștientă a ris- curilor asociate acestora; √ capacitatea de relaționare, negociere și dialog cu ceilalți; √ capacitatea de planificare, organizare și conducere; √ capacitatea decizională, de a lua rapid deciziile corecte în baza informațiilor disponibile la un moment dat; √ capacitatea de asumare a sarcinilor și a responsabilităților; √ determinarea, capacitatea de a munci cu perseverență pentru realizarea obiectivului propus. Unele dintre aptitudinile necesare unui întreprinzător de succes sunt înnăscute, altele se formează prin studiu perse- verent și prin exersare teoretică și practică. Libera inițiativă îi este caracteristică întreprinzătorului (sau antreprenorului) ca mod de gândire și acțiune, deoa- rece aceasta are la bază proprietatea privată. Manifestarea liberei inițiative se concretizează prin: √ competența de orientare activă în raport cu modificările mediului economico-social; √ adoptarea unor decizii optime în raport cu informațiile disponibile; √ comunicarea eficientă în acord cu scopurile proprii; √ formarea deprinderilor de gestionare eficientă a resur- selor. Este momentul să reflectați și voi asupra calităților unui bun întreprinzător, în raport cu propriile voastre aptitudini. Sunt ele compatibile? Ce ar trebui să studiați, să exersați, să practicați ca viitori întreprinzători? Alexandra, Andrei și colegii lor se întreabă: „Oare ce este mai impor- tant pentru un bun întreprinzător? Încrederea în sine și atitudinea pozi- tivă, chiar și în momente de criză? Capacitatea de a-și asuma riscuri? Înclinația spre adaptare la cerințele pieței? Conectarea la inovații și la progresul tehnic? Sau capacitatea de a învăța din greșeli?” PORTOFOLIU. Pornind de la informațiile des­ pre fondatorul lanțului de magazine ..., de la rubrica Să știm mai mult, realizați un portofo­ liu rezolvând următoarele cerințe: a) În echipe de câte 5 elevi, prezentați­l într­un text scurt pe Amancio Ortega, evidențiind calitățile care îl definesc drept un întreprin­ zător de succes. Învățăm prin activitate b) Să presupunem că îl intervievați pe omul de afaceri spaniol pentru o revistă economică. Formulați cinci întrebări pe care i le veți adresa, folosind termenii: inițiativă, produ- cător, ofertă, capital, publicitate. c) Joc de rol, în perechi. Asumându­vă rolul lui Amancio Ortega, prezentați unui par­ tener de afaceri punctele tari ale strategiei de afaceri pe care o promovați. Apoi, faceți schimb de roluri. U N IT A T EA 2 32 INIȚIATIVĂ ȘI RISC ÎN AFACERI „Munca pe care o faci va ocupa o mare parte din viața ta, iar singurul mod prin care să te simți cu adevărat satisfăcut este să faci ceea ce crezi tu că e o muncă extraordinară și să iubești ceea ce faci.” (Steve Jobs, cofondator și director general Apple) 3 REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA ECO N O M I C O - F INANCIARĂECO N O M I C O - F INANCIARĂ S Ă R E F L E C T Ă MS Ă R E F L E C T Ă M „Bilanț post-inundații: au fost distruse gospodării; întreprin- deri private au înregistrat pierderi: mărfuri distruse, materii prime deteriorate, ca urmare a căderii podului județean... Este cert că unele firme vor ajunge la faliment.” Astfel de situații îi pun pe elevi să reflecteze: Riscăm ceva dacă dorim să lansăm o afacere proprie? Dacă da, atunci ce? Sunt oameni care au reușit? Oare cum au procedat? Inițiativa se manifestă ca libertate economică a proprieta- rului de a-și menține, dezvolta sau restrânge activitatea, de a decide în conformitate cu interesele proprii (desigur, în limitele legii) cu privire la: • natura activității; • locul de desfășurare; • dimensiunea activității; • locul de desfacere a produselor și serviciilor; • persoanele implicate. Reușita în afaceri este dorința oricărui întreprinzător. La baza reușitei stau: trăsăturile personale, aptitudinile, cunoștin țele în domeniu, atitudinea față de muncă, modul de socializare și relațiile interpersonale, șansa etc. A reuși înseamnă a-ți atinge obiectivele stabilite prin planul de afaceri. Lansarea unei afaceri proprii înseamnă întotdeauna curaj, atâta timp cât nu există garanții pentru succes. Orice afacere pendulează între risc și reușită. Care sunt riscurile asumate de întreprinzător? Câteva dintre cele mai frecvente sunt: • renunțarea la un loc de muncă stabil; • investirea de bani personali; • contractarea de datorii care trebuie restituite; • confruntarea cu o concurență puternică; • greutăți în găsirea și angajarea unor oameni competenți; • dificultatea de a convinge segmentul necesar de cli- entelă. Datorită incapacității de a face față riscurilor, unele firme dau faliment. SĂ EXERSĂM GÂNDIREA ECONOMICĂ PORTOFOLIU 1. Cunoașteți în localitatea voastră agenți eco­ nomici care au suferit eșec în afaceri? Formați echipe de câte 5 elevi și identificați posibi­ lele cauze ale închiderii activității acestora. Considerați că aceste dificultăți ar fi putut fi evitate sau diminuate? În ce fel? Expuneți re­ zultatele studiului vostru în fața colegilor. 2. Selectați din „Top 300 oameni de afaceri” sau din „Top 50 femei de succes” (https:// www.capital.ro) pe acela/aceea care cre­ deți că vă poate deveni model și rezolvați următoarele sarcini de lucru: a) Enumerați trei dintre cele mai evidente calități personale care i­au condus spre succes. b) Comentați riscurile la care s­au expus. Argumentați­vă răspunsul. Învățăm prin activitate PROIECT. În localitatea voastră sunt agenți eco­ nomici care au reușit în afaceri? Analizați acti­ vitatea unuia dintre ei, precizând: a) obiectul său de activitate și numărul aproxi­ mativ al angajaților. b) riscurile care pot apărea și posibile căi de minimizare a acestora. Ne implicăm în viața comunității A pedala la înălțime este un risc Inundațiile – un risc permanent 33 Unele riscuri sunt previzibile (când factorii care pot pro- voca pierderi pot fi anticipați), altele sunt imprevizibile (situații accidentale: calamități naturale, instabilitate soci- al-politică, acțiuni neașteptate ale firmelor concurente etc.) În raport cu riscurile, întreprinzătorii pot avea mai multe abordări, care se manifestă în mai multe tipuri de compor- tament. Cele mai cunoscute sunt tipul realist (bazat pe cu- noașterea obiectivă a situației și pe capacitatea de control și autocontrol), tipul impulsiv (este spontan, necontrolat, care conduce uneori la decizii extreme) și tipul prudent exa- gerat (bazat pe cunoaștere, dar lipsit de curaj, care preferă să mențină situația în loc). Specialiștii consideră că între tipurile de comportament posibil în raport cu riscurile, tipul realist este preferabil ti- pului impulsiv și tipului prudent exagerat. Cum argumentați opțiunea specialiștilor? Este și opțiunea voastră? De asemenea, specialiștii au identificat unele metode de acțiune pentru minimizarea riscurilor, și anume: • acțiunea asupra cauzelor ce pot provoca pierderi; • acțiunea de acoperire a riscurilor: se referă la asigura- rea riscului, prin care asigurătorul acceptă preluarea unei anumite părți din pierderile viitoare. În afaceri există și risc, și reușită. În fiecare moment intervin factori care pot fi controlați și factori care scapă oricărui control. Important este să creștem zona care poate fi con- trolată și să diminuăm cât mai mult zona care nu poate fi supusă controlului. Dicționar Faliment: situația firmelor care nu mai au nicio posibili- tate reală de continuare a activității; se instalează atunci când încasările provenite din vânzări nu acoperă cheltu- ielile cu achiziția de noi factori de producție. A.V. este una dintre cele mai bogate femei de afaceri din România. Absolventă a Facultății de Comerț Exterior din cadrul Academiei de Studii Economice din București, după Revolu­ ția din 1989 și­a deschis o firmă de consul­ tanță în domeniul farmaceutic. Apoi s­a lansat în distribuția de medicamente, creând lanțul de farmacii Catena. Citiți pe https://adevarul.ro/economie/afaceri/ 25-ani-capitalism-anca-vlad-patroana-farma- ciilor-catena-vindeam-pasta-dinti-direct-cami- on-1_54f9cd4e448e03c0fd4b4a8f/index.html interviul acordat cotidianului Adevărul și reali­ zați o analiză de tip SWOT a afacerii lanțului de farmacii Catena, punând în evidență: • două puncte tari (Strengths); • două puncte slabe (Weaknesses); • două oportunități (Opportunities); • două amenințări (Threats). Pentru analiza voas­ tră vă puteți folosi ca model de analiză SWOT, de schema de mai jos. Să știm mai mult • Vin din interiorul firmei; reprezintă aspectele pozitive ale acesteia. • Pot fi identificate răspunzând la întrebările: Care sunt atuurile firmei? Ce resurse utile are firma? Ce avantaje are firma față de concurență? Ce aspecte merg bine în firmă? • Vin din interiorul firmei; reprezintă elementele care funcționează deficitar. • Pot fi identificate răspunzând la întrebările: Ce probleme blochează buna funcționare a firmei? Din ce cauze nu se respectă termenele? Forța de muncă este suficientă și calificată? Cât de bună este imaginea firmei pe piață? • Se referă la conjuncturile extreme pozitive ce pot fi valorificate prin inițiative de succes. • Pot fi identificate răspunzând la întrebările: Ce aspecte ale evoluției economice pot avantaja firma? Ce schimbări în mediul de afaceri avan- tajează firma? Care sunt condițiile favorabile dezvoltării firmei, prezente pe piață? • Factori proveniți din mediul extern, ce pot avea consecințe negative asupra activității. • Riscurile sunt previzibile și imprevizibile. • Simpla lor identificare nu va aduce beneficii firmei; este necesar ca riscurile să fie analizate pentru a se găsi căi de evitare/diminuare a acestora. puncte tari StrenghtS puncte slabe WeakneSSeS oportunități OppOrtunitieS amenințări/ riscuri threatS S W O t Riscurile pot fi minimizate U N IT A T EA 2 34 SINTEZĂ/RECAPITULARE CE AU AFLAT ELEVII prin studierea unității de învățare 2 – PRODUCĂTORUL 1. Au aflat corelațiile între termenii din schema de mai jos. Formulați un text scurt (maxim 10 rânduri) cu referire la „Posibile căi de prevenire a riscurilor”. POSIBILE CĂI DE PREVENIRE A RISCURILOR ÎN AFACERI INFORMEAZĂ-TE! (mediul economic, angajați, colaboratori) FII PREVĂZĂTOR! Evită cheltuielile nejustificate! ADAPTEAZĂ-TE! Fii în pas cu noutățile! ASUMAREA RISCURILOR (PIERDERI, FALIMENT) Dificultăți în aprovi- zionare și desfacere Calificarea angajaților Stagnare tehnologică și informațională Evoluția mediului politic și economic Riscuri contractuale CONDIȚII ALE REUȘITEI ÎN AFACERI (PROFIT) Implicarea și calitățile antreprenorului Planificare, control, evaluare Climatul în organizație Satisfacerea cerințelor pieței Resurse Parteneriate, colaboratori de calitate Respectarea legilor și a eticii în afaceri Libertatea de acțiune a agenților economici în scopul realizării intereselor proprii, fără a limita însă libertatea deciziilor celorlalți agenți economici Manifestarea liberei inițiative se realizează pe deplin în condițiile economiei de piață, în care dominantă este proprietatea privată. LIBERĂ INIȚIATIVĂ Capacitatea de a iniția și desfășura activități economice prin asumarea conștientă a riscurilor asociate acestora SPIRIT ANTREPRENORIAL Proprietate privată Proprietate publică Proprietate mixtă Factori de producție: MUNCA, NATURA, CAPITALUL PRODUCĂTOR–ÎNTREPRINZĂTOR–ANTREPRENOR 35 3. Ne-am exersat gândirea economică prin: 2. Corelația cerere (preț-cantitate cerută) și ofertă (preț-cantitate oferită) OFERTAPREȚUL CEREREA PREȚUL influențează 4. Ne-am implicat în activități AUTOEVALUARE: Activitatea cea mai atractivă a fost ... , pentru că ... . • argumentarea ideii conform căreia proprietatea privată este mai eficientă decât proprietatea publică; • stabilirea corelațiilor între factorii de producție, pornind de la un caz concret; • analiza comparativă a statutului profesional de lucrător salariat (angajat) și a celui de întreprinzător; • promovarea unor modele de succes; • analiza unor strategii de succes; • comentarea afacerii lanțului de farmacii Catena, din perspectiva analizei SWOT, care aparține unei bine-cunoscute femei de afa- ceri din România. AUTOEVALUARE: Dintre exercițiile menționate, cel mai util înțe- legerii temei a fost ... . Cel care mi-a plăcut cel mai mult a fost ... . Cel care mi-a plăcut cel mai puțin a fost ... . Strângerea de mână – simbol al încrederii Întreprinzătorul este un optimist consumatori cantitate oferită cantitate cerută producători •  In ve st ig ar ea , î n ec hip ă, a p os ibil elo r ca uze ale falimentului și ale închiderii afacerilor unor întreprinzători locali.•  A rg um en ta re a p ro sau co ntr a a un or enunțuri legate, de avantajele statutului de angajat sau de antreprenor.•  Cr ea re a d e s ce na rii și s imular ea d e comportamente și decizii ale producătorilor în diferite situații.•  Jo c de ro l, î n p ere chi , pentru prezentarea unei strategii de afaceri de succes.•  El ab or ar ea în ec hipă a unui interviu cu un om de afaceri.•  Si m ul ar ea u nor activități econom ice. U N IT A T EA 2 36 EVALUARE I. Realizați corespondențele corecte între afirmațiile cuprinse în cele două coloane ale tabelului, după mode- lul: 1–c. (0,4p × 5 = 2p) 1. Dacă prețul laptelui crește, a. prețul obiectului respectiv va crește. 2. În condițiile în care veniturile consumatorilor scad, b. prețul pantofilor va crește. 3. Dacă cererea pentru tabloul unui artist celebru crește, c. cantitatea cerută de lapte scade. 4. Ca urmare a creșterii prețului materiilor prime necesare producției de pantofi, d. cererea de carne de porc crește. 5. În preajma Crăciunului, e. cantitatea oferită din produsul respectiv scade. 6. În condițiile în care prețul unui produs scade, f. cererea pe piață scade. g. oferta pe piață crește. II. Ești un tânăr întreprinzător care vrea să înceapă propria sa afacere: producția de pantofi sport. Studiind piața și informându-te în legătură cu procesul tehnologic, ai alcătuit o listă cu aspecte pe care va trebui să le ai în vedere. a) Organizează-ți notițele conform schemei. (0,1p × 15 = 1,5p) Lista: fabrică, design, salarii, selectarea materialului, presă pentru fabricarea tălpilor, uleiuri pentru tratarea chimică, ambalaj, lucrători, utilități (gaze, energie electrică), mașini de cusut, transportul mărfii, verificarea calității, stabilirea prețului, șireturi, vopsea. b) Revizuiește lista și identifică aspectul esențial pe care l-ai pierdut din vedere și în lipsa căruia nu vei putea demara afacerea. (1p) c) Fiind producător de pantofi sport, identifică 3 riscuri care îți amenință afacerea. (0,5p × 3 = 1,5p) d) Știind că produsul tău se adresează consumatorilor de vârstă tânără, numește 3 caracteristici ale produsului care vor satisface perfect cerințele pieței. (0,5p × 3 = 1,5p) e) Îți creezi un site pentru vânzări on-line. Redactează o scurtă prezentare în scop de reclamă a produsului tău, folosind termenii: confort, calitate, preț, design, retur. (0,3p × 5 = 1,5p) Din oficiu: 1 punct Total: 10 puncte Distribuție • ................. • ................. • ................. • ................. • magazin • ................. Producție • .................... • .................... • .................... • .................... • asamblare • .................... Achiziție • piele • ............ • ............ • ............ • ............ • ............ CLIENȚIPRODUCĂTORFURNIZORI Furnizor – persoană fizică sau juridică ce pune la dispoziție bunuri și servicii contra unei plăți, în baza unei înțelegeri. BUGETUL DE FAMILIE/PERSONAL Nevoi și dorințe versus resurse ale familiei/persoanei Bugetul de familie Bugetul personal Planuri de acțiune personale/de familie pentru realizarea unui scop Sinteză/Recapitulare Evaluare 1 2 3 4 CE VOR SĂ ȘTIE ELEVII? √ Care sunt veniturile și resursele familiilor/persoanei. √ Ce este bugetul. √ Din ce este format bugetul familiei? Dar cel personal? 37 CE ȘTIU ELEVII? √ Familiile au bani pentru achiziționarea bunurilor și serviciilor din diferite surse. √ Membrii familiilor își programează anumite cheltuieli în funcție de banii pe care îi au. √ Uneori banii familiei sunt insuficienți. √ Familiile economisesc pentru realizarea unor proiecte. UNITATEA 3 Competențe specifice: 1.1, 1.3, 2.1, 3.1 38 NEVOI ȘI DORINȚE VERSUS RESURSE ALE FAMILIEI/PERSOANEI „Omul își uită nevoile lui vechi pentru a simți lipsuri noi, pe care i le poate împlini tehnica.” (Grigore Moisil, matematician român) 1 Pentru înțelegerea modului în care nevoile (la nivel per- sonal, familial, social) ne dirijează consumul, psihologul american Abraham Maslow le-a organizat într-o „piramidă a nevoilor” structurată ierarhic de la bază (nevoi elemen- tare) spre vârf (nevoi superioare) astfel: REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA ECO N O M IC O - F INANCIARĂECO N O M IC O - F INANCIARĂ S Ă R E F L E C T Ă MS Ă R E F L E C T Ă M Alexandra, Andrei și colegii lor discută zilnic despre diverse lucruri care le sunt necesare sau pe care și le doresc. Ei știu, de asemenea, că familiile lor, părinți, frați/surori, bunici au o mulțime de tre- buințe, că uneori pleacă la cumpărături cu liste lungi și că nu au auzit pe cineva care să se declare complet și definitiv satisfăcut de achizițiile făcute. SĂ EXERSĂM GÂNDIREA ECONOMICĂ Nevoia de stimă (încredere în sine, respect) Nevoi spirituale (dezvoltare personală) Nevoia de apartenență (prieteni, colegi, familie) Nevoi de securitate (siguranța în familie, în școală) Nevoi elementare (hrană, locuință) 1. Reflectați asupra propriei persoane și completați cu exemple pe caiet tabelul de mai jos. Nu uitați: Nevoia este o necesitate care trebuie satisfăcută pentru asigurarea sănătății fizice și psihice a omu­ lui; lipsa satisfacerii ei afectează negativ calitatea vieții individului. Dorința este aspirația interioară spre obținerea unui lucru; lipsa satisfacerii ei provoacă deza­ măgire, dar sănătatea fizică și psihică a persoa­ nei nu este pusă în pericol. Din dorința de a economisi bani sau fiindcă veni­ turile le sunt insuficiente, oamenii renunță parțial sau integral la satisfacerea unora dintre nevoile și dorințele lor. Nevoi personale/ Dorințe Termen scurt (o lună) Termen mediu (6 luni) Termen lung (1-2 ani) Nevoi elementare … … … Dorințe … … … Nevoi de securitate … Dorințe … Nevoia de apartenență Dorințe Nevoia de stimă Dorințe Nevoi de dezvoltare personală Dorințe Piramida trebuințelor (Abraham Maslow) 39 Dicționar Nevoile reprezintă ansamblul trebuințelor, al cerințelor, al pre ferințelor, al așteptărilor de a căror satisfacere de- pinde existența oamenilor și calitatea acesteia. Nevoile își au originea în condițiile de viață ale oamenilor, în cerințe- le lor de consum și în participarea lor la viața socială. Dicționar Resursele reprezintă ansamblul elementelor posibil de utilizat de om în activitatea sa pentru a obține bunuri și servicii nece sare satisfacerii nevoilor sale. Atât la nivelul persoanei, cât și al familiei, ordinea satisfa- cerii nevoilor este aceeași: problema satisfacerii unor nevoi de ordin superior apare abia după acoperirea mulțumitoare a nevoilor de rang inferior. În situațiile caracterizate de un nivel de trai scăzut, toate eforturile sunt îndreptate spre sa- tisfacerea nevoilor urgente, ce țin de supraviețuire; odată cu creșterea nivelului de trai, cresc și cheltuielile pentru bunuri și servicii care nu sunt de strictă necesitate (concedii, călă- torii, bunuri de lux). Astfel, în societățile prospere, structura consumului evidențiază creșterea ponderii serviciilor. Economiștii susțin că nevoile sunt în mod fundamental nelimitate, iar modificarea, multiplicarea și diversificarea nevoilor sunt influențate de: √ factori care depind de evoluția individului (de exemplu, nevoile care apar odată cu promovarea elevilor din clasa a VII-a în clasa a VIII-a, când trebuie să se pregătească pentru examenul de Evaluare Națională); √ factori care depind de evoluția societății (de exemplu, evoluția tehnologiei care aduce pe piață într-un ritm accelerat produse noi sau gadgeturi pe care ni le dorim, unele dintre ele devenind adevărate nevoi: un suport de smartphone care oferă acces la GPS, pentru cei care se deplasează cu bicicleta etc.). La nivelul persoanei, analizăm nevoi personale sau individu- ale, de exemplu: o bicicletă nouă, un echipament nou pen- tru sport etc., în timp ce la nivelul familiei, ca grup social, gospodărie, analizăm nevoi ale întregului grup, precum un smart TV, un autoturism nou etc. Satisfacerea trebuințelor presupune, la nivel personal și familial, consum de resurse. 2. În urma unei discuții cu părinții, calculați ve­ nitul lunar al familiei voastre, dar și cheltuielile pentru satisfacerea nevoilor elementare ale fa­ miliei. Realizați o distribuire a sumei respective pe categorii de cheltuieli, în funcție de nevoile familiei și dorințele personale. a) Care pot fi prioritățile familiei în cheltuirea imediată a banilor? b) Dați exemple de situații în care resursele fi­ nanciare ale familiei sunt risipite și propu­ neți modalități de reducere a risipei. c) Ce achiziții pot fi amânate o perioadă de timp? d) Ce achiziții par absolut irealizabile chiar și pe termen lung? e) Ce achiziții pot fi realizate pe termen mediu, în condițiile economisirii? *  a se vedea înțelesul termenilor economii, inves- tiții, cheltuieli de la p. 41­43 Ne implicăm în viața familiei Copiii economisesc Bugetul este o problemă a întregii familii U N IT A T EA 3 40 Marea problemă însă este că resursele sunt întotdeauna limitate și nu pot satisface toate nevoile. Din acest motiv, deciziile pe care le iau oamenii în legătură cu consumul trebuie să fie raționale. Este momentul în care elevii se întreabă: Care sunt re- sursele lor personale și ale familiilor lor? √ Resursele umane – sunt cele mai importante. Se referă la sănătatea, educația, nivelul de cultură al persoanelor, al membrilor familiilor. Sunt cea mai importantă resursă, cu rol activ și determinant, singura care poate determina utilizarea eficientă a celorlalte resurse. Resursele umane influențează capacitatea de adaptare a persoanelor, a familiilor la problemele vieții cărora în mod rațional trebuie să le facă față. √ Resursele materiale se referă la aspecte ca: exis- tența unei locuințe cu amenajări corespunză- toare, posesia unui auto- turism etc. Existența sau nonexistența acestor re- surse, calitatea lor, gradul de modernitate, de adaptare la evoluția tehnologică sunt criterii care conturează ca- litatea vieții unei persoane/familii. √ Resursele financiare – se referă la totalitatea veni- turilor (indiferent de sursele din care acestea provin). Cuantumul resurselor financiare, gradul lor de stabili- tate, posibilitățile de accesare a unor noi venituri atunci când este nevoie oferă un anumit nivel de bunăstare persoanei/familiei. De acești parametri ai resurselor fi- nanciare (stabilitate, mărime, accesibilitate) depinde în bună măsură asigurarea celorlalte resurse necesare. √ Resursele informaționale se referă la gradul de infor- mare și la accesul la informație. Cunoștințe asimilate în mediu formal și non-formal, accesul la o bibliotecă (aceasta poate exista chiar în locuințele voastre), conec- tarea la mijloacele de comunicare moderne (internet) reprezintă resurse informaționale. În condițiile în care nevoile sunt nelimitate, iar resursele ne- cesare satisfacerii lor sunt limitate, atât la nivel personal, cât și familial, problema trebuințe versus resurse este mereu de actualitate. Singura soluție pe care trebuie să o aplicăm în calitate de cetățeni responsabili este aceea a utilizării raționale a resurselor, a conștientizării faptului că nu putem avea tot ce ne dorim, că este necesar să ne cultivăm spiritul de economisire. 3. În echipe de câte 4­5 elevi, simulați (joc de rol) o discuție pe teme financiare în familie. a) Fiecare membru al familiei va prezenta ne­ voile și dorințele pe care le consideră pri­ oritare din perspectiva sa, raportându­le la venitul lunar al familiei (7000 de lei). b) Elevii care joacă rolul copiilor vor identifica modalități de economisire a resurselor finan­ ciare, din perspectiva unui minor. c) Elevii care joacă rolul părinților/bunicilor/al­ tor rude propun modalități de economisire, din perspectiva adulților. d) Comparați modalitățile de economisire propu­ se în cadrul grupului și calculați suma pe care ar putea­o economisi „familia” voastră lunar. Finalizare activitate Se trage la sorți echipa care va simula în fața clasei toate cele patru cerințe: a), b), c) și d). Simularea va fi urmată de discuții între echipe prin care își vor putea compara punctele de ve­ dere, susținându­le cu argumente. Învățăm prin activitate RESURSE Suntem activi la ora de Educație economico-financiară Fiecare încearcă să economisească în felul său Resursele sunt mereu o problemă 41 BUGETUL DE FAMILIE „Un buget arată banilor tăi încotro să se îndrepte, în loc să-i lași pe ei să decidă unde să se îndrepte.” (Dave Ramsey, om de afaceri american) 2 REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA ECO N O M IC O - F INANCIARĂECO N O M IC O - F INANCIARĂ S Ă R E F L E C T Ă MS Ă R E F L E C T Ă M Andrei discută cu colegii despre părinții săi, care intenționează să îi reame- najeze camera. El a fost de față când părinții planificau veniturile și cheltuielile pentru perioada următoare, astfel încât să poată să își satisfacă atât nevoile curente ale familiei, cât și nevoia suplimentară de bani pentru redecorare. SĂ EXERSĂM GÂNDIREA ECONOMICĂ Elevii știu deja că satisfacerea nevoilor se realizează prin consum de bunuri și servicii. De cele mai multe ori, acestea trebuie plătite, motiv pentru care trebuie să avem venituri, resurse financiare materializate în bani. Familiile dispun de bani care provin din diferite surse și pe care îi cheltuie în funcție de nevoi. Pentru aceasta, construiesc în mod curent bugete de familie. Sursele de venituri, de bani ale familiilor pot fi: • salariile părinților; • pensiile bunicilor; • alocațiile și bursele voastre, ale copiilor; • banii obținuți din închirierea unei case sau a unor terenuri; • venituri provenite din vânzări de bunuri de valoare (tablouri, bijuterii); • dobânzi provenite din depozitele bancare (în situația în care acestea există). Dicționar Bugetul de familie reprezintă estimarea pe o perioadă de timp a veniturilor și cheltuielilor unei familii. 1. Formați echipe de câte 2­6 elevi, reprezen­ tând fiecare câte o familie. Realizați un buget al familiei voastre pe un an, conform mode­ lului de mai jos și creați un portofoliu. Com­ pletați pe rândurile C–K categoriile de chel­ tuieli corespunzătoare respectivelor capitole din buget. Ne implicăm în viața familiei VENITURI/lună I ... XII TOTAL Salarii Burse Altele Total venituri A. Cheltuieli cu casa Utilități (gaz, apă, electricitate) Telefon/TV/Cablu/Internet Consumabile, mobilier etc. Total B. Cheltuieli curente Alimente Îngrijire personală (coafor, cosmetice) Îmbrăcăminte, încălțăminte etc. Altele Total C. Cheltuieli cu copiii D. Cheltuieli cu animalele de companie E. Cheltuieli cu transportul F. Cheltuieli cu sănătatea G. Cheltuieli cu distracția/ dezvoltarea personală H. Cheltuieli pentru vacanțe I. ECONOMII J. ASIGURĂRI Auto, locuință, viață etc. Total K. OBLIGAȚII FINANCIARE Rate – locuință, mașină, nevoi personale Impozite TOTAL FINAL 42 Cheltuielile familiei pot fi: • cheltuieli cu alimente; • cheltuieli cu îmbrăcă- mintea și încălțămintea; • cheltuieli cu educația copiilor (rechizite, lecții de limbi străine, lecții de arte, sport etc.); • cheltuieli cu sănătatea (pri mul ajutor în familie); • cheltuieli cu întreținerea locuinței; • cheltuieli cu transportul (fie că este vorba de transport în comun sau de întreținerea curentă a automobilului personal); • cheltuieli culturale (pentru o piesă de teatru, pentru achiziționarea unor cărți); • cheltuieli cu modernizarea aparaturii electrocasnice. Alexandra, Andrei și colegii discută despre faptul că adese- ori părinții lor își propun să facă economii. Mai mult, părinții îi îndeamnă și pe copii să se străduiască să economisească. Este vorba aici despre un aspect aparte al gestionării buge- tului de familie, și anume tendința sau spiritul de econo- misire. Această înclinație este prezentă în orice familie în momentul în care își ela- borează un buget rațional. Se manifestă prin tendința de a nu cheltui tot veni tul, economisirea rezultând din diferența dintre veni- turi și cheltuieli. Ne implicăm în viața familiei 2. Desemnați un vorbitor al fiecărei echipe, care va prezenta întregii clase bugetul întoc­ mit de „familia” sa. 3. Comparați bugetele realizate de voi și anali­ zați­le conform următoarelor criterii: • cel mai echilibrat buget; • un buget excedentar, dar nerealist (utopic); • cel mai dezechilibrat buget. 4. În cazul bugetului deficitar, propuneți măsuri de redresare a raportului venituri–cheltuieli. Dicționar Depozit bancar: sumă de bani depusă la o ban- că pe o perioadă prestabilită și pentru care banca plătește depunătorului o dobândă. Dobândă: sumă de bani care revine creditorului (cel care dă bani cu împrumut, de obicei băncile) pentru folosirea împrumutului de către debitor (cel care împrumută) o anumită perioadă de timp; sumă de bani ce revine unei persoane în urma fap- tului că și-a depus banii la bancă (depozit bancar). Mărirea veniturilor unei familii se poate realiza prin: • prestarea de ore suplimentare la serviciu; • găsirea unui al doilea loc de muncă; • schimbarea locului de muncă cu unul mai bine plătit. Reducerea cheltuielilor se poate realiza prin: • reducerea consumurilor inutile/a risipei (de exemplu, stingerea luminii la ieșirea din cameră); • achiziționarea de produse de aceeași cali­ tate, la prețuri mai mici. Să știm mai mult B U G ET U L FA M IL IE I din salarii, pensii din alocații, burse din vânzări din chirii, dobânzi VENITURI cu alimentele culturale cu vestimentația cu transportul CHELTUIELI cu întreținerea locuinței Uneori bugetul este în deficit Unele cheltuieli ale familiilor sunt zilnice Pușculița este o lecție de economisire 43 Reflectând asupra cauzelor ce determină această tendință de economisire, elevii descoperă două categorii majore de motive: Primul motiv este nevoia de a acumula sume mai mari în vederea realizării unor proiecte viitoare (de exemplu, achiziționarea de bunuri de consum scumpe, a căror va- loare depășește venitul disponibil în mod curent în bugetul familiei). Astfel, primul motiv al economisirii se definește ca intenție de investire în bunuri viitoare. Investițiile, în funcție de domeniul de interes pe care doresc să îl finanțeze, pot fi: √ personale (pentru interesul unei persoane; de exemplu, investirea în cursuri pentru a învăța o limbă străină, a practica un sport sau o artă etc.); √ de familie (pentru interesul întregii familii; de exemplu, sume de bani pentru achiziționarea unei noi locuințe etc.); √ de afaceri (cu interes antreprenorial; de exemplu, pen- tru a finanța deschiderea sau dezvoltarea activității unei firme). Al doilea motiv care justifică prezența spiritului de econo- misire în bugetele de familie este nevoia de a dispune de sumele necesare pentru situații neprevăzute – catastrofe (inundații, cutremure, accidente, boli) care ne afectează lo- cuința, sănătatea sau viața și a căror rezolvare necesită chel- tuieli mari care nu pot fi suportate din veniturile curente. Alături de aceste două categorii principale de motive, mai pot fi identificate: dorința de a beneficia de dobânzi, sporuri de valoare, dar și mândria, uneori chiar setea de bani. Așadar, estimarea, planificarea pentru o anumită peri- oadă de timp a veniturilor bănești (V) și a cheltuielilor (C) reprezintă bugetul. Fiecare familie își estimează, pe de o parte, veniturile și, pe de altă parte, cheltuielile. MINI-CERCETARE. De multe ori, atunci când mergeți la cumpărături în familie, părinții voștri se ghidează după o listă de cumpărături realiza­ tă în prealabil. Simulați completarea unei astfel de liste de cumpărături, în „familiile” constituite la activitatea anterioară. Ghidați­vă după prețuri­ le aproximative ale diferitelor produse pe care le cunoașteți și solicitați ajutorul profesorului acolo unde este nevoie. Aveți în vedere să vă încadrați într­un buget de 400 de lei (pentru familiile alcă­ tuite din 2­3 membri) și 600 de lei (pentru famili­ ile constituite din 4­6 membri) și să achiziționați toate cele necesare traiului pentru săp­ tămâna următoare. Ați reușit să eco­ nomisiți? Dacă da, cum? Dacă nu, din ce cauză? Învățăm prin activitate Comparând veniturile cu cheltuielile, calculând diferența între venituri și cheltuieli, o familie se poate afla într­una din următoarele situații: 1. venituri mai mari decât cheltuielile (V > C) – adică vor cheltui tot ceea ce și­au propus și vor mai rămâne bani pentru economii – bu- get excedentar. 2. venituri egale cu cheltuielile, adică vor chel­ tui tot ceea ce ar urma să încaseze (V = C) – buget echilibrat; 3. venituri mai mici decât cheltuielile (V < C) – adică din banii pe care urmează să îi încaseze nu vor acoperi toate cheltuielile planificate, deci vor avea deficit – buget deficitar. Să știm mai mult Dicționar Deficit – diferență cu care cheltuielile depășesc veniturile; pierdere (bănească); lipsă; a fi în de- ficit = a fi în pierdere, a avea cheltuieli mai mari decât veniturile. Excedent – sumă, cantitate, valoare cu care în- casările, veniturile sau resursele depășesc plățile, nevoile, cheltuielile sau consumul. Nu este ușor să faci față unei oferte bogate Întotdeauna calculatoarele ne sunt de ajutor U N IT A T EA 3 44 BUGETUL PERSONAL „Un buget ne spune ce anume ne permitem, dar nu ne împiedică să cumpărăm.” (William Feather, publicist american) 3 REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA ECO N O M IC O - F INANCIARĂECO N O M IC O - F INANCIARĂ S Ă R E F L E C T Ă MS Ă R E F L E C T Ă M Alexandra, Andrei și ceilalți colegi au mers în weekend la munte. Mulți dintre ei își doresc o plimbare cu telefericul, dar constată că nu au suficienți bani pentru bilet. (Au făcut deja unele cumpărături.) Alexandra, care are banii necesari, se întreabă de ce colegii ei nu mai au bani? Răspunsurile posibile sunt: fie au primit o sumă insuficientă de la părinți, fie au cheltuit… și nu și-au planificat cu atenție cheltuielile. SĂ EXERSĂM GÂNDIREA ECONOMICĂ Cei mai mulți părinți obișnuiesc să le ofere copiilor lor di- verse sume de bani pentru a-și satisface anumite trebuințe personale. Unii dintre voi primiți o sumă de bani în fiecare zi sau o dată pe săptămână, ori după alte reguli stabilite de către părinți. În aceste situații, este folositor să vă construiți propriul buget. Vă întrebați ce înseamnă un buget personal? Desigur, un buget personal poate avea orice persoană, in- diferent de vârstă. În orice etapă a vieții ne găsim – copii, adolescenți, tineri care obțin primele venituri prin munca lor, persoane singure sau care fac parte din familii cu copii, adulți în plină carieră sau pensionari – pentru binele nostru este necesar să construim bugetul personal. Cu cât învățăm de la o vârstă mai fragedă ce este bugetul personal, cum se elaborează el și care este rostul lui, cu atât ne vom administra mai satisfăcător resursele financiare. Dicționar Bugetul personal, ca parte a bugetului de familie, re- prezintă estimarea pe o perioadă de timp a veniturilor și cheltuielilor unei persoane. 1. PROIECT. O operațiune de economisire a ba­ nilor poate avea succes dacă vă stabiliți de la început un obiectiv (Pentru ce economisesc?). De exemplu, un elev pasionat de fotbal aspiră să viziteze stadionul echipei sale preferate și să asiste la un meci al acesteia pe teren propriu. Își  va finanța această dorință din economiile personale. Pentru a avea șanse de realizare, acest obiectiv trebuie să fie SMART (conform figurii de mai jos). Învățăm prin activitate a) Stabiliți­vă un obiectiv propriu de economi­ sire formulat SMART. Prezentați­l colegilor. b) Selectați unul dintre obiectivele SMART propuse și analizați­l prin metoda „Linia va­ lorilor”. Măsurabil Călătoria la Barcelona, 3 zile, costă 5000 de lei. Am 1000 de lei, voi economisi încă 4000 de lei. Accesibil Pot economisi bani în fiecare săptămână pentru călătoria la Barcelona. Specific Trebuie să economisesc bani pentru a vizita stadionul echipei F.C. Barcelona. Relevant Joc la un club de fotbal, voi deveni fotbalist și vreau foarte mult să-mi văd idolii evoluând pe teren. Timp delimitat Vreau să ajung la Barcelona și să vizitez Camp Nou până începe anul școlar următor. 45 Care ar putea fi veniturile personale ale unui elev din clasa a VIII-a? • venituri care provin din bugetul familiei, destinate co- pilului (banii de buzunar, răsplata pentru obținerea unor rezultate bune la școală sau pentru îndeplinirea unor sarcini în gospodărie etc.); • venituri proprii, obținute de elev (care nu intră în bugetul familiei: alocația, bursa, premii, indemnizații etc.). Care ar putea fi obiectivele de cheltuieli ale unui elev de clasa a VIII-a? • pentru propria persoană: articole de îmbrăcăminte la modă, gadgeturi, satisfacerea unor dorințe, excursii etc. • pentru socializare, prieteni: cadouri, mici atenții, ieșiri la film, înghețată etc.; • pentru școală: cheltuieli care apar spontan și pentru care nu are timpul necesar să solicite părinților bani; • pentru familie: cadouri de sărbători, de exemplu. Există deseori situații în care trebuie să alegem între satisfa- cerea mai multor nevoi/dorințe. Să zicem că doriți să vă cumpărați o bici- cletă, deși mai utilă pentru școală vă este o tabletă. Sau ați vorbit cu prietenul vostru cel mai bun și intenționează să-și cumpere o minge de baschet, deși mai deține una pe care nu a folosit-o încă. Reprezintă bicicleta o alegere rațională? Dar alegerea pe care o va face prietenul vostru este una rațională? Problema care se pune în astfel de situații este: satisfacerea unor nevoi/dorințe reprezintă de fiecare dată o alegere înțeleaptă? Evident, nu. Luarea unor decizii neraționale are drept consecință risipirea resurselor, a veniturilor. Un buget personal, bine gândit, cu estimarea corectă a veniturilor și stabilirea în mod rațional a obiectivelor de cheltuieli, cu obiective prioritare poate fi cheia consumului rațional, care să ducă la o bună satisfacere a trebuințelor, dar și la acumularea în timp a unor economii. 2. Având drept model bugetul de familie propus la pagina 41, construiți­vă propriul buget perso­ nal pentru o lună, având în vedere nevoile care trebuie satisfăcute și raportându­vă la veniturile și cheltuielile voastre lunare. 3. Priviți imaginea de mai jos ce reprezintă un copil care își repartizează banii personali în funcție de prioritățile sale: educație, economii, jucării. Învățăm prin activitate Afirmația de la care pornește activitatea va fi: Obiectivul de economisire propus de X are șanse reale de realizare. Așezați­vă apoi în cla­ să pe o axă imaginară, potrivit poziției adop­ tate față de această afirmație. Discutați asupra opiniilor divergente, încercând să ajungeți la o concluzie care să fie acceptată de toți partici­ panții. Stabiliți apoi, de comun acord, o direc­ ție de acțiune pentru a crește șansele de reali­ zare a obiectivului vizat. a) Realizați și voi un exercițiu de alocare a re­ surselor voastre financiare personale, în func ție de nevoile și dorințele specifice, pentru o săptămână. b) Încercați să vă încadrați în cheltuielile plani­ ficate pentru săptămâna respectivă. Con sem­ nați­vă zilnic cheltuielile și comparați­le, la sfârșitul săptămânii, cu estimarea inițială. Pre zentați clasei concluziile voastre. ÎMPOTRIVĂINDECIȘIDE ACORD Bugetul personal Cheltuieli zilnice Economii Investiții Sănătate Educație Hobby-uri Vacanță Pensii private Educație Economii Jucării Unii copii sunt chibzuiți încă de mici U N IT A T EA 3 46 REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA ECO N O M IC O - F INANCIARĂECO N O M IC O - F INANCIARĂ S Ă R E F L E C T Ă MS Ă R E F L E C T Ă M Cei mai mulți dintre elevii clasei a VIII-a sunt obișnuiți să participe la o parte dintre deciziile pe care le iau familiile lor. Li s-a cerut de multe ori opinia cu privire la stabilirea unor scopuri ale familiei și și-au exprimat deschis punctul de vedere, cu argumente. S-au întrebat apoi ce fac efectiv părinții pentru a ajunge la realizarea unui scop. SĂ EXERSĂM GÂNDIREA ECONOMICĂ Fiecare familie își are viața sa cotidiană, o succesiune de activități menite să conducă la satisfacerea trebuințelor curente. Dar dincolo de satisfacerea nevoilor curente, în viața familiilor/persoanelor apar proiecte speciale, care presupun eforturi diferite, consum de resurse materiale, umane, financiare și informaționale deosebite. Scopurile, proiectele speciale ale familiilor/persoanelor pot fi privitoare la venituri și/sau la cheltuieli. Să presupunem că, într-o anumită perioadă, o familie își propune să își crească veniturile. De obicei, proiectele privitoare la venituri sunt îndreptate într-una dintre urmă- toarele direcții: √ fie găsirea unor modalități de creștere a veniturilor (al doilea job, schimbarea locului de muncă, obținerea unei calificări superioare etc.) √ fie stabilitatea veniturilor pe termen mediu și lung. Astfel de proiecte, de regulă, preced pregătirea unor chel- tuieli viitoare care au nevoie de crearea unor economii. A doua categorie de proiecte ale familiilor/persoanelor sunt cele cu privire la cheltuieli. Acestea pot avea ca scop micșorarea cheltuielilor, în condițiile unui venit constant sau în scădere, și se fundamentează, de obicei, pe prioritățile personale sau ale familiei pe o anumită perioadă. Această categorie de proiecte referitoare la reorientarea cheltuielilor se realizează prin scăderea unor cheltuieli și re- alocarea veniturilor spre alte cheltuieli, considerate prioritare. 1. Formați echipe (4­6 elevi) pentru a partici­ pa la concursul Te provoc la creativitate! Tema constă în planificarea unui scop ambițios, per­ sonal sau de familie, care să implice efort și resurse. Un „juriu” format din 5 elevi va evalua proiectele voastre. Un instrument util pentru reușita planificării este planul de acțiune. El cuprinde lista tuturor activităților pe care trebuie să le realizați pentru îndeplinirea scopului și vă ajută în organizarea resurselor, monitorizarea progresului și evitarea obstacolelor. Planul de acțiune funcționează efi­ cient împreună cu fișa de planificare și monito­ rizare a activităților. Învățăm prin activitate • Notează pe hârtie toate sarcinile care trebuie realizate pentru a-ți atinge scopul. • Revizuiește lista: păstrează acțiunile absolut necesare realizării obiectivului și elimină-le pe cele inutile. Ordonează activitățile în fișa de planificare și monitorizare: 1), 2), 3) .... Pași de acțiune Fixează termene Alocă resurse Verifică Acționează • În stabilirea scopului, reamintește-ți diagrama SMART!SCOP • Analizează fiecare pas de acțiune și estimează timpul necesar pentru îndeplinirea lui. • Fixează termene-limită pentru fiecare pas și notează-le în coloana a doua a fișei. • Implementează PLANUL DE ACȚIUNE, urmărind îndeplinirea fiecărui pas. • Bucură-te de realizarea scopului propus! • Trage învățămintele necesare din obstacolele întâmpinate! • Planul tău ar putea să nu funcționeze. Pentru a economisi timp și resurse, gândește-te la obstacolele ce ar putea să apară. Notează aceste obstacole în coloana a patra a fișei. • Identifică măsurile necesare pentru preve- nirea/depășirea obstacolelor (coloana 5). • Estimează resursele necesare realizării fiecărui pas, pe categorii: resurse umane (colaboratori), resurse financiare (banii necesari fiecărei acțiuni), resurse materiale (computer, instrumente, aparate etc.). Completează coloana a treia a fișei. PLANURI DE ACȚIUNE PERSONALE/ DE FAMILIE PENTRU REALIZAREA UNUI SCOP „Trebuie considerat bogat cel care-i încredințat că are ce-i trebuie.” (Eusebiu de Cezareea, teolog și istoric al bisericii creștine) 4 47 De fiecare dată au în vedere stabilirea unui scop și alocarea resurselor necesare pentru realizarea scopului propus. Un fac- tor important de care trebuie să se țină cont îl reprezintă constrângerile bugetare. Se știe că veniturile sunt limitate, ca, de altfel, și celelalte resurse. Reorientarea proiectelor specifice ale familiilor sunt generate de nevoile specifice. Andrei le povestește colegilor ce a însemnat, pentru familia lui, descoperirea talentului său pentru tenis și dorința lui de a se pregăti pentru performanță în acest sport. A însemnat cheltuieli pentru plata unui antrenor personal, cheltuieli cu echipamentul necesar, timp alocat în orarul familiei. Pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare, tatăl a început să lucreze și de acasă. De asemenea, uneori au renunțat cu toții la obiceiul de a merge iarna la schi și s-au mulțumit cu o singură vacanță pe an, în timpul verii. Colegii au înțeles din exemplul lui Andrei că realizarea unui scop presupune alocarea de resurse financiare, cu alte cuvinte, implică planuri de acțiune pentru creșterea veni- turilor, pe de o parte, și pentru scăderea unor cheltuieli, de cealaltă parte. Ce alte scopuri își mai poate propune o familie? Exemple sunt foarte multe și diversificate de la o familie la alta, în- cepând cu educația copiilor, sănătatea membrilor familiei, petrecerea timpului liber etc. În acest moment al lecției, elevii se gândesc fiecare la proiectele sale personale sau ale familiilor și încearcă să identifice modalități de creștere a veniturilor și de scădere a cheltuielilor. De fiecare dată este necesară analiza rațională a scopurilor, prioritizarea lor, alegerea celei mai bune alternative – cea care aduce cele mai mari beneficii, cu cele mai mici cos- turi. Ceea ce este ales ca prioritate la un moment dat trebuie să reprezinte un beneficiu mai mare decât pierderea pe care o reprezintă acel „ceva” la care s-a renunțat. Fișa de planificare și monitorizare a activităților SCOP: ............................................. PAȘI de acțiune TERMENE- limită RESURSE necesare OBSTACOLE exemple soluții Pasul 1 ... Pasul 2 ... „Juriul” va desemna Echipa cea mai creativă în urma evaluării planurilor de acțiune după urmă­ toarele criterii: organizarea activităților, realis­ mul termenelor stabilite, raționalitatea alocării resurselor, anticiparea posibilelor obstacole și a metodelor de a le depăși, claritatea completării fișei de planificare și monitorizare. Învățăm prin activitate Priorități 2. PROIECT. Vă propuneți să vă înnoiți echipa­ mentul pentru sportul preferat. Suma de bani ne­ cesară este 500 de lei. Nu dispuneți de surse de venit suplimentare, așadar trebuie să vă încadrați în bugetul existent. Pentru a vă atinge scopul propus aveți mai multe alternative de acțiune: √ realocarea veniturilor în perioada următoare; √ renunțarea la unele cheltuieli; √ economisirea pe o perioadă de timp. Pornind de la aceste alternative realizați un pro- iect pentru atingerea scopului propus. Nu uitați să argumentați alternativa/combinația aleasă. Pre zentați în clasă colegilor proiectul vostru. Elevilor la place să lucreze în echipă U N IT A T EA 3 48 SINTEZĂ/RECAPITULARE CE AU AFLAT ELEVII prin studierea unității de învățare 3 – BUGET DE FAMILIE ȘI PERSONAL? 1. Am aflat înțelesul unor termeni economici și legăturile dintre aceștia. Formulați câte o propoziție adevărată cu următoarele perechi de termeni: nevoi și resurse ale familiei, buget personal și buget de familie, venituri și cheltuieli, buget și economisire. 2. Ne-am exersat gândirea economică prin: • identificarea nevoilor și a dorințelor personale, prin exemple concrete, conform piramidei lui Maslow; • elaborarea unui buget personal și a unui buget de familie; • analiza bugetului de familie în funcție de priorități, economii, achiziții pe termen scurt, mediu, lung; • compararea mijloacelor de economisire de pe diferite poziții: copii, părinți, bunici. AUTOEVALUARE: Dintre exercițiile menționate, cel mai util înțelegerii temei a fost ... . Cel care mi-a plăcut cel mai mult a fost ... . Cel care mi-a plăcut cel mai puțin a fost ... . lim itate di ve rs ifi ca re , m ul tip lic ar e NEVOI ALE FAMILIEI/PERSOANEI Piramida nevoilor: • nevoi elementare • nevoia de siguranță • nevoia de socializare • nevoia de stimă • nevoia de autorealizare RESURSE ALE FAMILIEI/PERSOANEI • umane • materiale • financiare • informaționale Necesită utilizare rațională. DE FAMILIE PERSONAL CHELTUIELI (C)VENITURI (V) ECONOMISIRE echilibrat V = C deficitar V < C excedentar V > C Alocarea și realocarea resurselor PROIECTE vizând veniturile și cheltuielile BUGET 49 4. Ne-am implicat în activități AUTOEVALUARE: Activitatea care mi s-a părut cea mai atractivă a fost ... , pentru că ... . 3. Utilizând metoda Jurnalului cu dublă intrare, reflectați asupra textului următor: „… Să luăm în discuție problema cu care se confruntă Robinson Crusoe pe insula pustie. Nevoile sale par nesfârșite. Este udat de ploaie, tremură de frig, este înfometat și însetat. Are nevoie de o mulțime de lucruri: apă potabilă, hrană, un acoperiș deasupra capului, protecție împotriva animalelor, un foc, un loc pentru odihnă. Este imposibil să și le satisfacă deodată aceste nevoi, nu are timpul, energia și resursele necesare. Trebuie să se ocupe imediat de cea mai urgentă. Să zicem că cel mai tare suferă de sete. Face o groapă în nisip pentru colectarea apei de ploaie… Odată asigurat cu o cantitate mică de apă trebuie să se ocupe de găsirea hranei… În continuare, orice ar face îl împiedică sau îl întârzie să facă un alt lucru mai puțin urgent…” Henry Hazlitt – Economia într-o lecție, Libertas Publishing, 2006 1. Pasaje, termeni, idei, conexiuni 2. Întrebări și comentarii √ Unul sau mai multe pasaje din text: • care v-au impresionat în mod deosebit fiindcă v-au amintit de o experiență personală; • care v-au surprins prin faptul că sunt în contradicție cu ceea ce știți deja etc. √ Termeni, idei, conexiuni care v-au reținut atenția. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . √ De ce l-ați notat? √ La ce v-ați gândit? De ce vă intrigă? √ Unde ați mai întâlnit ideea? √ Sunteți de acord? √ Ce nelămuriri aveți în legătură cu textul/termenul? √ Ce comentarii aveți de făcut? √ Ce conexiuni ați făcut cu experiența proprie? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . După lecturarea textului și completarea celor două coloane, urmează etapa de reflecție: elevii formulează comen- tarii; profesorul intervine, atrăgându-le atenția asupra unor aspecte pe care ei nu le-au observat sau pe care dorește să le aprofundeze cu elevii. •  Lu cr ul în e ch ip e pe nt ru el ab ora rea bugetului de familie/persoanei și compararea punctelor de vedere ale echipelor.•  Sim ul ar ea u no r d isc uți i în fam ilie pentru distribuirea, alocarea și realocarea veniturilor în funcție de priorități.•  Po ziț io na re a c on for m lin iei valo rilor pentru aprecierea și discutarea unor puncte de vedere.•  C ol ab or ar ea pe ntr u id entifica rea de măsuri de redresare a unui buget deficitar.•  A pl ic ar ea m eto dei SMART cu scopul realizării activitățiiPe nt ru ce ec onomisesc. Este momentul să trecem de la pușculiță la calculator U N IT A T EA 3 50 EVALUARE Analizați informațiile privind volumul și structura veniturilor și a cheltuielilor gospodăriilor din România în trimes- trele II (aprilie–iunie) și III (iulie–septembrie) ale anului 2019, conform datelor Institutului Național de Statistică (http://www.insse.ro). Apoi, rezolvați cerințele 1-8. În trimestrul II 2019, veniturile medii lunare pe gospodărie au fost de 4.764 lei, iar cheltuielile au fost, în medie, de 4.049 lei lunar pe gospodărie. În trimestrul III 2019, veniturile medii lunare pe gospodărie au fost de 4.872 lei, iar cheltuielile au fost, în medie, de 4.202 lei lunar pe gospodărie. I. Alegeți varianta corectă: „Creșterea veniturilor determină creșterea/stagnarea/scăderea cheltuielilor populației”. (1p) II. Precizați, conform graficelor 1 și 2, primele două destinații de consum care au avut ponderea cea mai ridicată în cheltuielile românilor. (2 × 0,5p = 1p) III. Identificați în ambele grafice valorile procentuale (%) ale cheltuielilor cu educația. (2 × 0,5p = 1p) IV. Formulați o explicație pentru valoarea cheltuielilor cu educația din trimestrul III 2019. (1p) V. Calculați diferența dintre veniturile și cheltuielile medii lunare ale unei gospodării în trimestrul II 2019 și stabiliți în ce categorie de buget se pot încadra. (1p + 1p = 2p) VI. Propuneți o soluție de utilizare rațională a diferenței (V–C) rezultate la cerința anterioară. (1p) VII. La un venit lunar de 4800 lei/gospodărie, cheltuielilor cu utilitățile li se alocă aproximativ 730 lei/lunar. Pro puneți două metode de economisire, din banii destinați utilităților. (2 × 0,5p = 1p) VIII. Formulați în 5 rânduri o opinie personală în legătură cu evoluția cheltuielilor pentru recreere și cultură, conform graficelor 1 și 2. Susțineți-vă opinia cu argumente și exemple. (0,5p + 0,25p + 0,25p = 1p) Din oficiu: 1 punct Total: 10 puncte 5,6% 2,0% 0,1% 6,8% 4,6% 6,9% 4,8% 6,0% 15,4% 8,3% 8,2% 31,3% 5,6%0,6% 3,2% 4,9% 7,4% 5,1% 6,2% 14,4% 8,0% 8,4% 34,2% 2,2% 5,4% Diverse produse și servicii Hoteluri, cafenele și restaurante Educație Recreere și cultură Comunicații Transport Sănătate Mobilier, dotarea și întreținerea locuinței Locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili Îmbrăcăminte și încălțăminte Băuturi alcoolice, tutun Produse agroalimentare și băuturi nealcooliceGraficul nr. 1 – Structura cheltuielilor de consum pe destinații, în trimestrul II 2019 Graficul nr. 2 – Structura cheltuielilor de consum pe destinații, în trimestrul III 2019 51 ROLUL BANILOR ÎN BUGETUL FAMILIEI/BUGETUL PERSONAL Forme actuale ale banilor. Valoarea și funcțiile banilor Moneda națională a României Instrumente și mijloace de plată Sinteză/Recapitulare Evaluare 1 2 3 CE VOR SĂ ȘTIE ELEVII? √ Cum a apărut leul, moneda națională. √ De ce poartă moneda națională denumirea de leu. √ Sub ce forme se găsesc banii în economie. √ Care sunt funcțiile lor. 51 CE ȘTIU ELEVII? √ Banii sunt necesari în orice tranzacție. √ Unele țări au monedă proprie. √ Moneda națională a României este leul. √ Părinții lor pot face unele cumpărături de acasă. UNITATEA 4 Competențe specifice: 1.1, 1.3, 3.2 52 FORME ACTUALE ALE BANILOR. VALOAREA ȘI FUNCȚIILE BANILOR „Elementele pe care le folosim astăzi ca mijloc de schimb reprezintă aproape exclusiv promisiuni ale unor instituții de încredere.” (Paul Heyne, economist american, autor al lucrării Modul de gândire economic) 1 REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA ECO N O M IC O - F INANCIARĂECO N O M IC O - F INANCIARĂ S Ă R E F L E C T Ă MS Ă R E F L E C T Ă M Alexandra, Andrei și Matei au decis să strângă bani pentru a-i oferi un cadou colegei lor, Ioana, de ziua ei. Alexandra a contribuit cu o bancnotă de 10 lei, Matei a pus și el tot 10 lei, dar în monede, Andrei însă nu avea bani cash la el, ci doar pe card. Ei s-au întrebat ce să facă? Cum să rezolve problema? Au hotărât că vor merge la un bancomat, unde Andrei va retrage 10 lei pentru a cumpăra un cadou Ioanei. SĂ EXERSĂM GÂNDIREA ECONOMICĂ Pentru a intra în posesia bunurilor și a serviciilor de care au nevoie, oamenii plătesc diferite sume de bani. La înce- puturile istoriei, oamenii făceau schimb de bunuri (troc). De exemplu, un pescar schimba pește pe un topor de piatră. Cu timpul, oamenii au constatat că trebuie găsite even- tualele compensații dacă unele bunuri erau mai „scumpe” decât altele. Astfel, bucățile de metal prețios au ajuns să in- termedieze schimbul. Deoarece erau diferite atât din punc- tul de vedere al greutății, cât și al purității, acestea trebuiau evaluate de fiecare dată. În cele din urmă au apărut banii, iar schimburile s-au realizat mult mai ușor, întrucât valoarea banilor era recu- noscută de toată lumea. Primele monede confecționate din metal prețios au apărut în secolele VII–VI î.Hr. În secolul al XVII-lea au apărut primele bancnote. 1. Teatru-forum: Ce rol au banii în viața noastră? Teatru-forum este o formă de teatru care le oferă actorilor-elevi posibilitatea să interacționeze cu publicul, să pună întrebări și să schimbe opinii, să caute împreună soluții sau modele de acțiune potrivite cu situația în care sunt implicați. Reflectați timp de 2­3 minute asupra propriilor experiențe legate de bani și de modul în care sunt administrați banii în familiile voastre. Apoi alegeți dintre situațiile de mai jos pe cea care vă descrie cel mai bine, scriindu­vă numele și litera aleasă pe un cartonaș așezat pe catedră, cu fața în jos. Profesorul alege 4 elevi, în funcție de opțiunile scri­ se pe cartonașe, dar fără a spune cu voce tare ce literă reprezintă fiecare. Elevii numiți de profesor sunt actorii, iar ceilalți formează publicul. Desfășurarea piesei de teatru­forum are trei eta­ pe principale: piesa, discuția și forumul. În prima etapă, actorii pun în scenă o situație obișnuită de viață, interpretându­și firesc rolurile (A, B, C, D), astfel încât publicul să se poată iden­ tifica cu acestea și, mai mult, să simtă nevoia de a completa cu acțiunile proprii, prin înlocuirea respectivului personaj. În a doua etapă, profesorul facilitează dis cu­ ția dintre actori și public despre situația prezen­ tată, despre relațiile dintre personaje și despre rolul A. Unii oameni mă numesc „copil de bani gata”. Părinții mei îmi dau bani să îmi îndepli­ nesc orice dorință. B. Sunt destul de frecvente situațiile în care îmi doresc ceva foarte mult, dar părinții îmi spun că „nu sunt bani”. C. Atunci când îmi doresc ceva foarte mult, părinții îmi dau bani să îmi cumpăr dacă iau note mari la școală sau dacă îi ajut la treburile casei. D. Când îmi doresc ceva foarte mult, apelez la banii pe care i­am economisit, iar părinții îmi oferă restul de bani nece­ sari pentru a putea face achiziția. 53 Astăzi definim banii ca fiind mij- locul universal acceptat de plată pentru bunuri și servicii sau de achitare a datoriilor. Noțiunea de bani se referă la: Bani numerar (cash): √ monede, care sunt confecțio- nate din metal și au o valoare atribuită, recunoscută de toată lumea; √ bancnote, care sunt niște hârtii inscripționate pe ambele fețe și, de asemenea, cu o valoare atribuită și recunos- cută de toți oamenii. Bani de cont: √ banii din conturile bancare, sunt fie cei depuși de oa- meni într-un cont, fie banii alocați de bancă sub formă de împrumut unei persoane. De cele mai multe ori, pentru acești bani se emite un card care face legătura între persoana ce deține contul și banii din bancă. Chiar dacă Andrei nu le-a oferit colegilor monede sau bancnote, având un card, de fapt și el avea bani pentru cadoul Ioanei. Doar forma în care se prezentau banii celor trei colegi era diferită, ei având aceeași valoare. Valoarea banilor este dată de cantitatea de bunuri sau servicii ce poate fi cumpărată cu aceștia. În situația în care pentru același produs plătim mai mult acum decât anul trecut, putem spune că valoarea banilor a scăzut. Indiferent de forma pe care o îmbracă, cash (monede și bancnote) sau sumele din conturile bancare, banii pot fi folosiți pentru: √ achiziționarea unor bunuri sau servicii (achiziționarea cadoului Ioanei) – funcția de mijloc de schimb; √ stingerea unor obligații cum ar fi plata impozitelor (de exemplu, impozitul pentru locuință), a taxelor, a amen- zilor – funcția de mijloc de plată; √ economisire, adică păstrarea pentru mai târziu a  unei sume de bani; √ măsurarea valorii bunurilor și serviciilor. fiecăruia, stimulează publicul să intervină cu solu­ ții realiste sau îmbunătățiri ale situației prezentate. Publicul identifică rolul pe care îl joacă fiecare actor și îi adresează întrebări. De exemplu: • Ce faci atunci când, pe neașteptate, primești o sumă mare de bani? • Ce opinie ai în legătură cu afirmația „banii nu aduc fericirea”? • Ai face orice pentru a avea mulți bani? Tu contro- lezi banii sau banii te controlează pe tine? • Ai donat vreodată bani unor persoane aflate în dificultate? • Ce ai învățat din modul în care părinții tăi admi- nistrează banii? • Crezi că banii sunt un mijloc sau un scop în sine? etc. În partea de forum piesa se reia, iar publicul devi­ ne activ, având posibilitatea să meargă pe scenă și să schimbe personajele. Atunci când un spectator intervine printr­o bătaie din palme, actorii rămân nemișcați ca niște statui, iar persoana din public merge pe scenă și ia locul unuia dintre ei. Scopul urmărit este ca publicul să acționeze asupra perso­ najelor care au convingeri și comportamente greșite, pentru a le îndrepta. Se intervine astfel de mai multe ori, înlocuindu­se pe rând personajele până când se ajunge la soluția considerată de către public ca fiind cea mai realistă și utilă în situația prezentată. U N IT A T EA 4 54 MONEDA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI „Sângele care irigă sistemul economic sunt banii.” (Paul A. Samuelson, economist american) 2 REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA ECO N O M IC O - F INANCIARĂECO N O M IC O - F INANCIARĂ S Ă R E F L E C T Ă MS Ă R E F L E C T Ă M Alexandra, Andrei și colegii lor au vizitat Banca Națională a României în săptămâna „Școala Altfel”. Elevii au văzut o serie de monede și bancnote care au circulat în țara noastră de-a lungul timpului. Și s-au întrebat: Care a fost prima monedă care a circulat pe teritoriul României? De ce moneda națională se numește „leu”? Oare monedele și bancnotele, odată apărute, circulă o lungă perioadă de timp sau trebuie schimbate? SĂ EXERSĂM GÂNDIREA ECONOMICĂ 1. Calculați. a) Pentru a cumpăra un penar care costă 37 lei, aveți nevoie de ... bancnote de 1 leu. b) Dacă în prezent bursa unui elev este în valoare de 150 lei/lună, el ar fi primit ... lei înainte de anul 2005 (vezi termenul denominare la pag. 55). c) Un caiet de biologie costă 8 lei și 59 bani, adică ... bani. d) Dacă din banii de buzunar economisiți zilnic câte o bancnotă de 1 leu și câte o monedă de 50 bani, într­o săptămână veți avea în pușcu­ liță ... lei și veți putea achiziționa o revistă de benzi desenate ce costă 7,5 lei, rămânându­vă rest ... bani. Tranzacțiile economice se realizează prin intermediul ba- nilor. În spațiul românesc, cele mai vechi monede datea- ză din secolul al V-lea î.Hr.; acestea intermediau schimbul de bunuri și servicii. În Evul Mediu, una dintre monedele cu largă circulație pe teritoriul Țărilor Române era mone- da olandeză numită taler-leu, nume da- torat faptului că avea gravat pe revers un leu ridicat în două labe. Denumirea de leu a fost păstrată și după ce talerii au fost scoși din circulație. În 1867, s-a stabilit prin lege că moneda națională a  statului român este leul, având ca subdiviziune banul, ce reprezenta a suta parte dintr-un leu. Cea mai veche monedă atestată pe teritoriul românesc este drahma de argint în greutate de 8 grame, emisă de orașul grecesc (polisul) Histria în anul 480 î.Hr. Să știm mai mult Bun de consum Preț săpt. 1 Preț săpt. 2 Preț săpt. 3 Preț săpt. 4 O pâine (300 g) 1 kg de zahăr „X” 1 l ulei „Y” 1 kg deter­ gent „Z” 2. Din cauza inflației veți observa că, pe măsură ce prețurile cresc, veți putea achiziționa tot mai puține produse cu banii voștri. De exemplu, dacă anul tre­ cut sau luna trecută puteați cumpăra un kilogram de zahăr cu 5 lei, în prezent cu aceeași sumă de bani mai puteți cumpăra doar 900 g. a) Realizați o monitorizare săptămânală a prețuri­ lor unor bunuri de consum, la același magazin, timp de o lună. De exemplu: 55 b) Reprezentați grafic evoluția prețurilor, pe două coordonate (preț și timp), în culori diferite pentru fiecare bun de consum specificat la punctul a), după modelul: c) Discutați cu părinții voștri despre efectele inflați­ ei asupra bugetului familiei. Prezentați concluzi­ ile în fața clasei. Noua monedă (leul) avea etalonul (adică echivalen- tul) la 5  grame de argint sau 0,3226 grame de aur. Primele monede românești de aur cu valoarea de 20 de lei au fost emise în 1868 și au fost numite „pol”. Cu timpul, evenimentele sociale și economice au condus la apariția inflației, astfel că oamenii au ajuns să plătească mai mult pentru aceeași cantitate de produs. În acest fel, valoarea banilor a scăzut și s-a impus procesul denominării. În acest context, elevii doresc să înțeleagă, să exemplifice fenomenul inflaționist, dar și pe acela al denominării. Primul proces de denominare s-a desfășurat în 1947, având un raport de 1 leu nou la 20.000 lei vechi. Prin noua de- nominare din anul 2005, leul românesc a pierdut ultimele patru zerouri, astfel 10.000 lei vechi (simbol bancar ROL) au devenit 1 leu nou (simbol bancar RON). Înainte de denominare După denominare Dicționar Inflație – creșterea generalizată a prețurilor și scăderea simultană a puterii de cumpărare a monedei naționale. Putere de cumpărare – cantitate de bunuri și servicii care poate fi obținută în schimbul unei unități bănești. Denominare – procedeul prin care se reduce valoarea nominală a unor însemne monetare. Procedeul este nu- mit popular și „tăierea zerourilor”. • Falsificarea de monedă cu valoare circulato­ rie se pedepsește, conform Codului penal ro­ mân, cu închisoarea și interzicerea exercitării unor drepturi. • Bancnota de 500 lei conține 8 elemente de siguranță pe avers și 5 pe revers. Să știm mai mult Săpt. 1 Săpt. 2 Săpt. 3 Săpt. 44 lei 5 lei 6 lei Preț 5,05 lei 5,10 lei 5,45 lei 5 lei Fereastră transparentă sub formă de clepsidră Imprimare în relief Fir de siguranță magnetic Microtext Micro‑ perforații Cerneală care își schimbă culoarea Fluorescență în lumină UV Bandă iridescentă Element de suprapunere Microtext BNR Imagine latentă BNR Procesul de denominare din 2005 a presupus confecționa- rea altor monede metalice și tipărirea altor bancnote. Începând cu anul 2005, în România sunt în circulație următoarele bancnote și monede: • monede: 1 ban, 5 bani, 10 bani, 50 bani; • bancnote: 1 leu, 5 lei, 10 lei, 50 lei, 100 lei, 200 lei, 500 lei. Monedele și bancnotele existente în circulație au fost pre- văzute cu o serie de elemente de siguranță pentru a nu fi contrafăcute. U N IT A T EA 4 Element auriu supraimprimat 56 INSTRUMENTE ȘI MIJLOACE DE PLATĂ „Dacă nu știi cum să ai grijă de bani, banii vor sta departe de tine.” (Robert T. Kiyosaki, investitor și om de afaceri american) 3 REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA ECO N O M IC O - F INANCIARĂECO N O M IC O - F INANCIARĂ S Ă R E F L E C T Ă MS Ă R E F L E C T Ă M În clasă Alexandra a povestit că a achitat cumpărăturile cu bancnote și monede. Ioana a plătit cu cardul la magazin. Andrei și-a achitat jocul pentru calculator utilizând internet banking, dar și-a ajutat mama să plătească facturile utilizând mobile banking. Colegii se întreabă dacă pot fi utilizate peste tot aceste modalități de plată? SĂ EXERSĂM GÂNDIREA ECONOMICĂ Astăzi există o multitudine de instrumente de plată (mo- nede, bancnote și card), precum și noi mijloace de plată (internet banking, mobile banking). Să le analizăm pe fiecare în parte. 1. Alexandra a folosit bani numerar. În utilizarea acestei modalități există atât avantaje, cât și dezavantaje. Avantajele folosirii banilor numerar: √ persoana are în permanență în posesie monede și banc- note; √ poate cumpăra din orice magazin în care merge. Dezavantaje ale folosirii banilor numerar: √ pentru cumpărăturile scumpe are nevoie de un volum mare de bani; √ există riscul ca banii să îi fie furați sau să se deterioreze. 2. Ioana a achitat cumpărăturile cu cardul. Cardul este un instrument de plată, confecționat din plas- tic, care permite efectuarea de tranzacții în mod repetat. În imaginea de la pagina următoare vedeți elementele de identificare și de securitate prezente pe un card bancar. Fiecare posesor primește odată cu cardul și un număr de identificare personal (PIN), comunicat de bancă deținăto- rului de card și care este confidențial. 1. PROIECT–PORTOFOLIU. Pentru ca un con­ sumator să poată utiliza cardul bancar pentru plata bunurilor și a serviciilor este necesar să existe la nivelul comerciantului, care acceptă acest instrument de plată, un terminal pentru transferul electronic al fondurilor, numit POS (Point­of­Sale). În echipe de câte 4­5 elevi, îm­ părtășiți­vă cunoștințele personale privind utilizarea cardurilor ban­ care. Apoi, descrieți pas cu pas operațiunile care trebuie efectuate pentru efectuarea unei plăți elec­ tronice prin intermediul cardului, în valoare de 28 lei, pentru o piz­ za livrată la domiciliu de un curier care foloseș­ te ca mijloc de transport o motocicletă. Învățăm prin activitate La final, adunați într­un portofoliu rezultatele dis­ cuțiilor în echipe, descrierile pașilor operațiuni­ lor efectuate cu cardul, echipamentele necesare clientului și comerciantului. Păstrați portofoliul la „Biblioteca proiectelor de Educație economi- co-financiară”. 1. Clientul îl întâlnește pe curier, având cardul asupra sa. 2. 3. ... Client: ... Comerciant: ... Echipamente necesare pentru efectuarea plății 57 Utilizarea cardului are avantaje și dezavantaje. Avantaje ale folosirii cardului: √ efectuarea plăților nu necesită prezența efectivă a banilor; √ în eventualitatea unui furt, cardul poate fi blocat de către banca emitentă, la cererea posesorului. Dezavantaje ale folosirii cardului: √ se percepe comision la unele bancomate (adică o sumă este retrasă din cont de către bancă); √ sunt locuri unde nu se poate achita cu cardul (de exem- plu, în locurile în care nu există internet). 3. Andrei a folosit internet banking. Internet banking reprezintă un set de servicii bancare ce se pot efectua de pe orice calculator cu acces la inter- net. Aceste servicii constau în: efectuarea de plăți, reali- zarea de transferuri bancare dintr-un cont în altul. Avantajele utilizării acestui mijloc de plată: √ economisirea timpului, adică puteți face plăți sau tran- sferuri de acasă; √ posibilitatea de a cunoaște situația contului în orice moment. Dezavantajele utilizării internet banking-ului: √ în situația în care accesul la internet este limitat, acest serviciu nu va fi disponibil; √ obligația de a avea un calculator. Mobile banking funcționează pe platformele iOS și Android. Avantajele utilizării mobile banking: √ accesul la cont în orice loc unde există semnal la telefon și internet; √ posibilitatea realizării rapide a transferurilor bancare. Dezavantajele utilizării mobile banking: √ lipsa unui telefon cu acces la internet; √ se pot bloca aplicațiile pe un telefon model mai vechi. Ne implicăm în viața familiei 2. Prin intermediul cardului bancar se pot face opera­ țiuni diverse, precum re­ tragerea sau depunerea de numerar de la terminalele „ATM” (Automated Teller Machine), plata bunurilor și a serviciilor sau plata obli­ gațiilor financiare, prin intermediul terminale­ lor POS sau ATM. Discutați în familie în legătură cu instrumen­ tele și modalitățile de plată utilizate pentru: • plata facturilor la energie electrică; • plata serviciilor de televiziune și internet; • plata serviciilor de telefonie mobilă; • achiziționarea următoarelor bunuri: ali­ mente, articole de îmbrăcăminte cumpărate on­line, obiecte electrocasnice achiziționate de la magazin și on­line. Prezentați concluziile voastre colegilor de cla­ să. Organizați­vă în echipe, fiecare reprezen­ tând instrumentele și mijloacele de plată identi­ ficate la nivelul familiilor voastre. Apoi, realizați o broșură intitulată „Ghid de efectuare a plăților în deplină siguranță”. Și aceasta își va găsi locul în „Biblioteca proiectelor”. Atunci când utilizați un serviciu de internet banking este foarte important să respectați câ­ teva reguli pentru securitatea banilor voștri: √ Folosiți serviciul de internet banking de pe calculatorul personal, utilizând un sistem de operare și un program antivirus permanent actualizate. √ Nu dezvăluiți nimănui numele de utilizator și/sau PIN­ul aplicației de internet banking. √ Intrați pe site­ul aplicației de internet ban­ king tastând adresa în browser și asigurați­vă că site­ul este securizat (https). √ Nu dați clic pe link­urile conținute în e­mail­ uri care aparent provin de la bancă; în re­ alitate, sunt tentative de phishing, prin care vi se fură datele personale ce vor fi utilizate de răufăcători pentru a efectua tranzacții în contul vostru. Să știm mai mult Denumirea băncii emitente CIP Logo sau holograma Numărul cardului Data de expirare a cardului Numele și prenumele deținătorului Banda magnetică Codul de securitate al cardului Semnătura deținătorului U N IT A T EA 4 58 SINTEZĂ/RECAPITULARE CE AU AFLAT ELEVII prin studierea unității de învățare 4 – ROLUL BANILOR ÎN BUGETUL FAMILIEI/BUGETUL PERSONAL? 1. Au aflat înțelesul unor termeni economici și legăturile dintre aceștia. Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele afirmații: a) La magazin, pentru cumpărarea unor produse, banii îndeplinesc funcția de mijloc de schimb. b) Moneda națională a României este taler-leul. c) La ultima denominare au fost tăiate patru zerouri. 2. Ne-am exersat gândirea economică prin: • identificarea formelor pe care le iau banii în viața de zi cu zi; • recunoașterea funcțiilor pe care le îndeplinesc banii în economie; • recunoașterea elementelor de siguranță prezente pe banii numerar; • împărtășirea modalităților de efectuare a plăților în familia fiecăruia, descoperirea asemănărilor și a deosebirilor; • analiza comparativă a celor mai utilizate instrumente și mijloace de plată, cântărind avantajele și dezavantajele fiecăruia; • efectuarea de calcule privind diverse plăți în funcție de numerarul disponibil (bancnote și monede; unitatea monetară – leul și subdiviziunea lui – banul). Moneda națională a României 1 LEU = 100 BANI Internet banking Mobile bankingNumerar Card INSTRUMENTE ȘI MIJLOACE DE PLATĂ FUNCȚIILE BANILOR Numerar (monede, bancnote) Bani de cont BANII Mijloc de plată Mijloc de economisireMijloc de măsurare Mijloc de schimb 59 AUTOEVALUARE: Dintre exercițiile menționate, îmi sunt utile exerciții de tipul …; îmi sunt mai puțin utile exerciții de tipul … . 3. Prin metoda teatru-forum am reflectat asupra rolului pe care îl joacă banii în bugetul personal și în bugetul familiei și am înțeles importanța economisirii banilor. pe rs o na l ș i a l f am ili ei , l a m odalita tea în care fiecare dintre noi percepem banii în viața noastră.•  N e- am d oc um en tat – am re aliz at o broșură intitulată „Ghid de efectuare a plăților în deplină siguranță”. •  Am m on ito riz at evo luț ia p rețu rilor la unele bunuri, în condițiile inflației, reprezentând-o grafic. •  A m si m ul at ef ec tua rea unei plăți prin intermediul cardului pentru o pizza.•  Am ve rif ica t p rez ența elementelor de siguranță pe banii personali.•  A m d isc uta t in flația asupra bugetului fam iliei.•  A m p us în s ce nă , î n ca lit ate de ac tori ș i spectatori (teatru-forum), o scenetă referitoare la rolul banilor în bugetul 4. Ne-am implicat în activități AUTOEVALUARE: Activitatea care mi s-a părut cea mai atractivă a fost …, pentru că … . U N IT A T EA 4 60 EVALUARE I. Citiți cu atenție textul următor. „– De când eram de-o șchioapă pricepusem lumea, le zicea el. Înțelesesem bine de tot că o cârpă din gunoi este o muncă de om pe care te faci stăpân dacă o pui deoparte. Și dacă mama îmi dădea un ban de trei ca să-mi iau un simit [covrig], eu mă uitam în ghiozdan: de aveam felia de pâne, sănătate bună, aveam ce mânca. Nu te saturi cu pâne? Ce-ți trebuie simiți? Și puneam banul bine. Și un ban peste altul fac doi, peste doi dacă pui altul, fac trei... Râdeți voi... râdeți... E destul să te gândești ce poți face cu banii, ca să și guști bucuria lucrului pe care nu l-ai cumpărat. Ai simțit bucuria?... De ce să-l mai cumperi?... Râdeți voi, râdeți... Niște risipitori...” (fragment din nuvela Hagi Tudose, de Barbu Ștefănescu-Delavrancea) a) Copiați pe caiet tabelul de mai jos. Scrieți în coloana A funcțiile fundamentale ale banilor și transcrieți din text, în coloana B, fragmentele care le ilustrează. A. Funcțiile banilor B. Transcriere fragment MODEL: Funcția de economisire Și puneam banul bine. Și un ban peste altul fac doi, peste doi dacă pui altul, fac trei... ... b) Identificați, în text, una dintre funcțiile banilor față de care personajul are o atitudine de refuz și explicați motivul care îl determină să adopte această atitudine. O funcție a banilor respinsă de personaj Explicație (2p) II. Alegeți varianta corectă. O sumă de bani deținută în monede și bancnote are/nu are aceeași valoare cu aceeași sumă aflată în bancă. (1p) III. Completați afirmațiile. a) Efectuarea plăților necesită prezența efectivă a banilor în cazul plății cu ... . b) La achiziționarea unui penar, banii îndeplinesc funcția de ... . c) Mobile banking este un instrument de plată modern ce presupune existența unui ... . d) Procesul din 2005 prin care au fost tăiate patru zerouri reprezintă ... . (0,25p × 4 = 1p) IV. Precizați câte un avantaj și câte un dezavantaj al plăților cu bani numerar și cu cardul. (0,5p × 2 + 0,5p × 2 = 2p) V. Alegeți din lista de mai jos două elemente de siguranță specifice unei bancnote: filigranul, cantul monedei zimțat, banda iridiscentă, textul „România” de două ori cu o steluță între cuvinte, firul de siguranță, fereastra transparentă. (0,5p × 2 = 1p) VI. Realizați un text scurt, de maximum 10 rânduri, cu titlul „Cum economisesc banii”. În elaborarea textului, va trebui să aveți în vedere: √ utilizarea corectă a termenilor specifici domeniului economico-financiar; √ claritatea argumentelor formulate; √ încadrarea în limita de spațiu. (1,25p + 0,5p + 0,25p = 2p) Din oficiu: 1 punct Total: 10 puncte RELAȚIA CONSUMATORULUI CU INSTITUȚIILE BANCARE Produse și servicii bancare Mijloace moderne de economisire Instrumente de economisire pentru copii Alegerea ofertei bancare (termeni ai contractului, dobândă, comisioane) Avantaje și riscuri în raport cu instituțiile bancare Sinteză/Recapitulare Evaluare 1 2 3 4 5 CE VOR SĂ ȘTIE ELEVII? √ De ce produse și servicii pot beneficia oamenii? √ Pot copiii de 14 ani să beneficieze de produse de economisire? √ De ce este necesar să alegi între mai multe bănci? √ Există riscuri în relația cu banca? 61 CE ȘTIU ELEVII? √ Unii oameni fac economii pe care le pot păstra în bancă. √ Oamenii pot beneficia de carduri bancare. √ Atunci când au nevoie de sume mai mari pot apela la bănci. √ Oamenii plătesc o dobândă pentru suma împrumutată. UNITATEA 5 Competențe specifice: 1.2, 1.3, 3.2 62 PRODUSE ȘI SERVICII BANCARE „Dacă vedeți un bancher elvețian că sare pe fereastră, săriți după el; există cu siguranță ceva de câştigat.” (Voltaire, scriitor francez și filosof al iluminismului) 1 REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA ECO N O M IC O - F INANCIARĂECO N O M IC O - F INANCIARĂ S Ă R E F L E C T Ă MS Ă R E F L E C T Ă M Alexandra și Andrei au mers într-o excursie cu tema „Cunoașterea localităților învecinate”. Ei au vizitat mai multe bănci. Au observat că o instituție bancară cu aceeași denumire se află în mai multe orașe. Alexandra și Andrei se întreabă de ce nu stau toți oamenii la un singur ghișeu? Ghidul le răspunde că aceștia se grupează în funcție de nevoia pe care o au. Copiii se întreabă „Chiar au nevoie oamenii de o bancă?”. Răspunsul a fost: „Da, deoarece băncile le oferă o serie de produse și servicii bancare”. SĂ EXERSĂM GÂNDIREA ECONOMICĂ Dacă până la sfârșitul secolului trecut clientul era cel care căuta banca, astăzi lucrurile s-au schimbat. Datorită con- curenței, băncile își caută clienții oferindu-le cât mai multe facilități la produsele și serviciile bancare. Produsele bancare îi conferă clientului acces la monedă, iar serviciile bancare asigură transferurile de monedă între părțile implicate în tranzacții. Pentru produsele bancare se utilizează banii băncilor și banii din depunerile clienților pentru a fi acordați, apoi, sub formă de împrumut. În cazul serviciilor bancare se transferă banii clienților de la un partener la altul. Creditul bancar reprezintă suma de bani dată cu împru- mut pe o anumită perioadă de timp de către o parte numită creditor, unei alte părți numite debitor. Această sumă dată cu împrumut îi aduce creditorului o dobândă. Primele evidențe ale activităților de tip bancar datează încă din Antichitate. Templele erau văzute de către po­ pulație ca un loc sigur de plasare a bunurilor, iar contra unui mic profit, preoții luau în administrare atât bunuri de valoare, cât și mărfuri perisabile. Să știm mai mult 1. PROIECT. Ghid de utilizare a cardului ban- car. Profesorul, de comun acord cu elevii, îm­ parte clasa în trei echipe de elevi-consumatori care obișnuiesc să utilizeze cardurile bancare. În prima etapă de lucru, fiecare echipă va iden­ tifica câte două caracteristici ale utilizării car­ dului bancar pe care le va nota pe o coală A4, fișa de lucru a echipei. Un elev va trasa pe o coală de flipchart sau pe tablă următorul tabel: Grupa 1 2 3 Caracteristici card a) a) a) b) b) b) Raportorul fiecărei echipe va prezenta în fața clasei și va înscrie în tabel caracteristicile iden­ tificate. Rezultatul proiectului. Toate caracteristicile prezentate vor fi adunate într­un material care reprezintă Ghidul de utilizare a cardului bancar. 2. Simularea de către elevi a unor operațiuni bancare prin joc de rol desfășurat în clasă. a) Se organizează sala de clasă în așa fel încât trei pupitre să reprezinte sediul a trei bănci (A, B și C). b) Se aleg 6 voluntari. Trei dintre ei vor fi funcți­ onari bancari, iar ceilalți trei vor fi clienți. c) La banca A – se va simula acordarea de cre­ dit clientului solicitant. d) La banca B – crearea unui depozit bancar. e) La banca C – crearea unui cont de economii. Învățăm prin activitate 63 Pentru fiecare operațiune se va exersa, prin simulare, încheierea unui contract între bancă și client. Simularea se va desfășura în fața în­ tregii clase, iar rezultatul încheierii tranzacției între funcționarul bancar și client materializat într­un contract va fi înaintat juriului. Juriul, format din 5 elevi, va evalua modul în care fiecare dintre cele trei cupluri funcțio- nar bancar–client și­a îndeplinit rolul în mod corect și eficient. Pentru aceasta, juriul va ela­ bora o fișă de evaluare. Fișă de evaluare Criterii Realizat Nerealizat Date de identificare a instituției bancare Tipul operațiunii Suma depusă/ împrumutată Moneda Rata dobânzii Scadența Alte aspecte Învățăm prin activitate Între creditor și debitor se încheie un contract de creditare care conține următoarele elemente: • date de identificare ale instituției de credit • date de iden- tificare ale clientului • valoarea creditului • perioada de acordare a creditului • rata dobânzii (prețul plătit de cel ce împrumută 100 de unități monetare) • comisioane. Păstrarea economiilor la bancă de către persoane fizice sau juridice se poate realiza fie prin crearea unui depozit bancar, fie prin crearea unui cont de economii. Depozitul reprezintă o sumă de bani pe care o persoană fizică sau juridică o încredințează unei bănci în vederea obținerii unui venit numit dobândă. Contractul de depozit conține anumite elemente: • denumirea băncii și sucursala • date de identificare ale clientului • moneda, data scadenței • rata dobânzii • opțiunea de prelungire automată a contractului. Contul de economii este produsul bancar în care se pot de- pune oricând sume de bani și se pot efectua retrageri fără a fi afectată dobânda (spre deosebire de depozitul bancar unde, în cazul în care deponentul dorește să retragă o sumă de bani înainte de termen, va pierde dobânda). Un alt produs bancar destul de utilizat este cardul bancar. Acesta este un instrument electronic de plată care permite deținătorului său să folosească disponibilitățile bă- nești proprii dintr-un cont deschis pe numele său la bancă. Cu ajutorul cardului bancar deținătorul acestuia poate efectua mai multe operațiuni: √ retragerea de bani de la bancomat; √ plata mărfurilor achiziționate; √ plata facturilor; √ transferul de fonduri dintr-un cont în altul. Un alt serviciu oferit de bănci este schimbul valutar, care constă în faptul că banca schimbă lei într-o monedă străină sau invers, la un anumit curs de schimb. Dicționar Cursul de schimb sau cursul valutar – reprezintă pre- țul unei unități monetare din moneda unei țări, exprimat în unități monetare ale altei țări. CLIENT LUCRĂTOR BANCAR Aici se acordă credite CLIENT LUCRĂTOR BANCAR Aici se creează depozite bancare CLIENT LUCRĂTOR BANCAR Aici se creează conturi de economii U N IT A T EA 5 64 MIJLOACE MODERNE DE ECONOMISIRE „Nu banii dau naștere unei idei, ci ideea dă naștere banilor.” (William John Cameron, jurnalist și om de afaceri american) 2 REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA ECO N O M IC O - F INANCIARĂECO N O M IC O - F INANCIARĂ S Ă R E F L E C T Ă MS Ă R E F L E C T Ă M Alexandra le povestește colegilor că în vacanța de vară va merge cu părinții într-o altă țară. De curând și-a auzit părinții discutând despre faptul că, pentru vacanța de vară, ar trebui să economisească. Ea se întreabă care este scopul pentru care părinții îi cer să facă efortul de a economisi. Andrei îi spune că el a făcut acest lucru anul trecut în vederea achiziționării unei biciclete. SĂ EXERSĂM GÂNDIREA ECONOMICĂ Fiecare dintre noi avem nevoi pe care dorim să le împlinim. Bunurile sau serviciile pe care urmează să le achiziționăm în vederea satisfacerii nevoilor pot fi mai scumpe sau mai ieftine (un pix, o pereche de role, o vacanță, o mașină etc.). Ca atare, avem nevoie de mai mulți sau mai puțini bani. Unele bunuri și servicii le putem obține din veniturile de care dispunem în mod curent, pentru altele însă este ne- voie să economisim. Așa cum am menționat în lecția despre bugetul de familie, economisirea reprezintă reținerea unei părți din venit, atunci când acționăm în așa fel încât să nu cheltuim întregul venit. Economiile se pot forma prin simplul fapt că veniturile familiei sunt mai mari decât cheltuielile curente sau pot fi programate de către familie. Cu alte cuvinte, economiile sunt consecința manifestării intenției familiei ca la sfârșitul fiecărei luni să mai rămână cu o sumă de bani. Dicționar A economisi – a folosi cu chibzuială mijloacele bănești; a pune bani deoparte; a reduce cheltuielile de consum. A investi – a plasa un fond, un capital, o sumă de bani într-o afacere/întreprindere cu scopul de a obține profit. 1. Folosiți metoda „Mașina de făcut complimente”. Formați un grup de 7 voluntari. Primul voluntar va fi denumit „Cont curent”, al doilea va fi denumit „Cont de economii”, iar al treilea „Depozit ban­ car”. Alți doi voluntari vor juca rolul celor două mașini – „Mașina de făcut complimente”, respectiv „Mașina de făcut reproșuri” – fiecare purtând un ecuson cu rolul jucat. Cei doi voluntari rămași vor nota complimen­ tele și reproșurile pe tablă/flipchart. Ceilalți elevi vor avea rol de observatori. Cei trei voluntari („Cont curent”, „Cont de economii” și „Depozit bancar”) vor trece pe la fiecare mașină pentru a primi com­ plimente/reproșuri, care apoi vor fi scrise pe tablă. La final, se va discuta cu toată clasa pornind de la complimentele/reproșurile înregistrate pe tablă/ flipchart despre avantajele și dezavantajele fiecă­ reia dintre instrumentele moderne de economisire analizate în lecție. COMPLIMENTE REPROȘURI Cont de economii Cont curent Depozit bancar COMPLIMENTE REPROȘURI Foarte bine! Ești tare!Nu renunța! Tu ești omul! Bine făcut! Bună treabă! 65 Consumatorii (familii, persoane, elevi) încearcă să econo- misească, astfel încât, atunci când vor avea nevoie de mai mulți bani decât veniturile lor curente (de exemplu, pentru a achiziționa o mașină nouă, un frigider mai performant sau când vor dori să-și redecoreze locuința etc.) să aibă sumele necesare. Economiile pot fi păstrate acasă, dar și la bancă. În situ- ația păstrării acasă, banii economisiți nu aduc posesorilor dobândă și nu pot fi în siguranță în cazul unor incendii, inundații sau furturi. Dacă banii economisiți sunt depuși la bancă, aceste riscuri sunt eliminate; mai mult, pentru banii depuși se primește dobândă. Alexandra, Andrei și colegii lor sunt interesați de modali- tățile prin care oamenii își pot păstra banii în bancă și care sunt beneficiile obținute prin depunerea banilor în bănci. Interesul lor este determinat de faptul că intenționează ca, în viitor, să își depună economiile la bancă. Oamenii pot apela la instrumente moderne de economisire, adică își pot deschide un cont curent, un cont de economii sau își pot face un depozit. √ Economisirea prin contul curent este un produs financiar oferit de toate băncile, deoarece permite: • depuneri de bani numerar (monede și bancnote); • retrageri de numerar, diverse plăți și încasări. În contul curent se pot încasa salariul și pensia; tot de aici se pot plăti facturile. √ Economisirea prin contul de economii permite depu- neri și retrageri de numerar în orice moment și oferă o dobândă mai mare decât contul curent. Este o mo- dalitate flexibilă de economisire, deoarece clienții nu sunt penalizați atunci când retrag bani din cont. Sunt situații în care banca impune menținerea unei sume minime în cont. √ Economisirea prin utilizarea unui depozit bancar. Com- parativ cu celelalte forme de economisire acesta oferă cea mai mare dobândă se poate constitui, de exemplu, pe 1, 3, 6, 12, 24 sau 36 de luni. Indiferent de modalitatea de păstrare a banilor economi- siți, economiile sunt necesare, întrucât, pe de o parte, este eliminat consumul irațional, iar pe de altă parte, o sumă economisită este necesară în anumite situații. 2. Utilizând telefoanele mobile, căutați pe internet ofertele a două bănci comerciale pentru a identi­ fica mijloacele de economisire ce pot fi utilizate la acestea. Informațiile culese de pe internet vor fi înregis­ trate pe Fișa de lucru. Banca A B Oferta de cont curent Oferta de cont de economii Oferta de depozit bancar Pentru finalizarea activității: • Fiecare dintre voi le va prezenta colegilor infor­ mațiile găsite. • Un coleg le va scrie pe tablă. • În clasă vor fi inițiate discuții având la bază com­ pararea ofertelor înregistrate pe tablă. Vă puteți exprima opinia cu privire la forma de economi­ sire spre care sunteți tentați să vă îndreptați, care vi se pare mai atractivă și de ce. U N IT A T EA 5 66 INSTRUMENTE DE ECONOMISIRE PENTRU COPII „Toate bogățiile își au originea în minte. Bogăția este în idei nu în bani.” (Robert Collier, autor american) 3 REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA ECO N O M IC O - F INANCIARĂECO N O M IC O - F INANCIARĂ S Ă R E F L E C T Ă MS Ă R E F L E C T Ă M Alexandra și Andrei vor ca în vacanța de vară să își cumpere un skateboard, respectiv o bicicletă. Ei își propun să-și îndeplinească aceste dorințe fără a apela la părinți, ci doar din economiile proprii. Dar încă nu au strâns nimic. Până la vară mai au timp, astfel încât își fac un plan de economisire. Matei vrea să își cumpere o pereche de pantofi sport. A căutat pe diverse site-uri și a comandat o pereche. Astăzi așteaptă să ajungă coletul. El a economisit deja tot anul într-un cont deschis de părinți pe numele lui. Colegii lor se întreabă: Este posibil ca la 14 ani să economisești într-un cont deschis la bancă? SĂ EXERSĂM GÂNDIREA ECONOMICĂ Economisirea nu este un proces specific adulților, ci poate fi practicată începând de la vârste cât mai mici. Îți poți strânge într-o pușculiță banii primiți de la bunici sau banii din bursă. Recent, băncile au adus pe piață și produse de economisire pentru copii. Este vorba de produse bancare ce se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani, în special depozite bancare ce pot fi deschise de părinți pe numele copilului. Aceste depozite pot fi constituite pe o pe- rioadă de 12 luni și alimentate lunar. Alimentarea depozi- telor se poate face atât la sediul unei bănci, cât și printr-un transfer din conturile părinților. La depozitele bancare pentru copii poate fi atașat un card cu care se pot face retrageri de numerar de la bancomat și plăți pe internet. Pentru copiii sub 18 ani, eliberarea unui card este posibilă prin prezentarea cu documentele Dicționar Alimentarea unui cont bancar – suplimentarea periodi- că cu bani care intră în contul bancar. 1. LUCRU ÎN ECHIPĂ. Pentru înțelegerea impor­ tanței și a utilității constituirii unui depozit bancar pentru copii, poate fi folosită metoda „Explozia stelară”. La nivelul clasei se constituie 5 echipe de elevi (aproximativ 6 elevi/echipă). Fiecare echipă corespunde unui colț al stelei. Pe tablă/flipchart, un elev sau profesorul dese­ nează o stea. Fiecare echipă primește în plic întrebarea la care tre­ buie să găsească răspuns/răspunsuri (Cine? Unde? Cum? De ce? Pe ce perioadă?). Răspunsurile găsite vor fi prezentate de fiecare echipă și completate în spațiile de pe tablă/flipchart în dreptul întrebării. Propunerile de întrebări ale elevilor pot fi, de exemplu: • Cine? – Cine poate constitui depozitul? Cine poate să alimenteze contul? • Unde? – Unde poate fi deschis un astfel de produs? Unde ne putem adresa dacă sesizăm nereguli în cont? Unde pot afla mai multe des- pre banii din cont? • Cum? – Cum poate fi deschis contul? Cum poa- te fi alimentat contul deschis? • De ce? – De ce trebuie să am un astfel de cont? De ce aduce beneficii? • Pe ce perioadă? – Pe ce perioadă se poate des- chide un astfel de cont? Cine? De ce? Cum? Unde?Pe ce perioadă? Constituirea unui depozit pentru copii 67 Întrucât depozitul bancar pentru copii vă este destinat, puteți folosi cardul atașat depozitului respectiv. Pentru utilizarea acestui instrument este necesar să respectați anumite reguli: √ Cardul nu se împrumută altor persoane. √ PIN-ul (număr personal de identificare) nu trebuie să fie văzut de alte persoane în momentul introducerii la un bancomat sau POS (punct de vânzare). √ PIN-ul nu trebuie notat pe card sau în telefon. √ În cazul cardurilor contactless, cel căruia îi înmânezi cardul la magazin nu trebuie să iasă din raza ta vizuală. Elevii clasei a VIII-a sunt interesați să înțeleagă diferența între un card clasic și unul contactless. Ce caracteristici are acesta din urmă? Există avantaje și dezavantaje legate de acesta? Plata cu un card contactless este foarte facilă. Pentru a rea- liza plata produselor achiziționate într-un magazin trebuie să respectați anumiți pași: 1. Așteptați să apară pe ecranul POS-ului suma pe care trebuie să o plătiți. 2. Apropiați cardul de ecranul POS-ului pentru câteva fracțiuni de secundă. 3. Așteptați semnalul sonor/culoarea verde care confirmă efectuarea cu succes a plății. 4. Așteptați chitanța. Cumpărăturile au fost achitate cu succes. Dicționar Bancomat – dispozitiv elec tronic computerizat care efectuează opera- țiuni bancare simple, în special retragere de nu- merar (dar și depuneri la unele bănci), fă ră in- tervenția funcționarului bancar; ATM. personale la sediul băncii, însoțiți de un adult. Sunt bănci care oferă bonusuri în situația în care, pe parcursul unui an, nu sunt retrași bani din cont. Pentru fiecare dintre întrebările formulate, echipele caută răspunsurile corecte și adecvate. La finalul prezentărilor, profesorul poate supune discuției întrebări de tipul: • Considerați că s­a răspuns corect și complet la toate întrebările? • Ce completări doriți să faceți la una/mai multe întrebări? • La care dintre întrebări ați fi dat un alt răspuns? Care ar fi fost acest răspuns? Profesorul oferă la finalul activității un scurt feedback cu privire la modul în care sarcina a fost rezolvată. 2. DEZBATERE. Scopul dezbaterii: înțelegerea avan­ tajelor/dezavantajelor utilizării cardurilor bancare. Pentru buna desfășurare a activității clasa va fi îm­ părțită în două echipe. În urma discuțiilor, una din­ tre echipe va trebui să formuleze trei argumente pro în ceea ce privește utilizarea cardurilor bancare, iar cealaltă echipă va trebui să formuleze trei argumen­ te contra utilizării acestor instrumente. Fiecare echi­ pă își va prezenta, prin intermediul unui raportor, argumentele găsite, iar profesorul va completa pe tablă un tabel cu argumentele aduse de elevi. Cardurile bancare Argumente pro utilizării cardurilor Argumente contra utilizării cardurilor „Cardul de credit a fost creat în Statele Unite, în 1949. Omului de afaceri Frank X. McNamara i­a venit ideea unui instrument de plată care să înlocuiască banii cash, după ce, într­o seară, și­a uitat portofelul acasă și nu și­a putut plăti consu­ mația la un restaurant. Cardul pe care l­a inven­ tat se numea Diners Club și era folosit exclusiv pentru plata la restaurant… Primul bancomat sau ATM (prescurtarea vine de la Automated Teller Machine) din lume a fost instalat 9 ani mai târziu, în 1967, în nordul Londrei. A fost inventat de scoțianul John Shepherd­Barron, care, ulte­ rior, și­a vândut ideea băncii Barclays.” https://tribunaconsumatorilor.ro/istoria- cardului-in-lume-si-in-romania/ Să știm mai mult U N IT A T EA 5 68 ALEGEREA OFERTEI BANCARE (TERMENI AI CONTRACTULUI, DOBÂNDĂ, COMISIOANE) „Dieta ta este ca un cont bancar. Alegerile înțelepte de mâncare înseamnă investiții bune.” (Bethenny Frankel, actriță americană) 4 REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA ECO N O M IC O - F INANCIARĂECO N O M IC O - F INANCIARĂ S Ă R E F L E C T Ă MS Ă R E F L E C T Ă M La ora de Educație economico-finan- ciară, elevii clasei a VIII-a, discută cu doamna profesoară despre instituțiile bancare. Doamna profesoară le spune că este important să studiezi ofertele băncilor atunci când urmărești înche- ierea unui contract cu acestea. Ei se întreabă: Ce fel de contract se poate încheia cu o bancă? SĂ EXERSĂM GÂNDIREA ECONOMICĂ Banca este instituția financiară care acordă împrumuturi (atunci când banii de care dispunem nu sunt suficienți pen- tru a achiziționa un bun) și păstrează economiile populației și ale celorlalte instituții atunci când acestea au surplus de bani. Aceste operațiuni pe care banca le desfășoară se rea- lizează în baza unui contract. În vederea solicitării unui credit de consum sau a unui card de credit este important ca solicitantul să analizeze dacă are banii necesari pentru a plăti rata lunară aferentă creditului. Apoi, trebuie analizate ofertele băncilor și com- parate următoarele elemente: √ dobânda anuală efectivă (DAE), care reprezintă costul to- tal al creditului la consumator, exprimat în procent anual din valoarea creditului total acordat. În DAE sunt incluse: dobânda anuală, comisionul de analiză, comisionul de administrare credit, costuri pentru plata sumelor transfe- rate din credit, alte costuri de constituire dosar credit; √ garanțiile solicitate de bancă, se referă la faptul că cel ce urmează să primească banii trebuie să dovedească faptul că deține o casă, o mașină, un teren etc.; √ moneda în care va fi acordat împrumutul, lei sau valută. Cursul valutar se poate modifica și se va ajunge în situa- ția de a se plăti o rată mai mare; √ termenul pe care este acordat împrumutul (de exemplu: pe 3 ani, pe 5 ani etc.); √ documentele solicitate de bancă (cu cât numărul docu- mentelor solicitate este mai mic cu atât este mai bine pentru solicitant); 1. PROIECT DE MINI-CERCETARE. Organizați echi­ pe de câte patru elevi, cu scopul unei cercetări privind alegerea celei mai bune oferte de credita­ re. Fiecare echipă va avea de studiat oferta a două bănci. Echipa va fi compusă din: • un elev documentarist (ca re identifică informații și le listează); • un elev analist (sinteti­ zea ză și sistematizează in for mațiile); • un elev producător (care realizează o prezentare PowerPoint sau de alt tip); • un elev raportor (care ex pune proiectul în fața colegilor în vederea dez­ baterii). Asigurați­vă că elevul raportor este un bun vorbitor, cu o exprimare clară, cu limbaj bogat și convingător. Fiecărei echipe i se vor indica de către profesor băncile a căror ofertă trebuie analizată. În alegerea ofertei, elevii vor avea în vedere: • rata dobânzii; • dobânda anuală efectivă (DAE); • comisionul de rambursare anticipată; • moneda în care va fi acordat creditul; • perioada de acordare a creditului. 69 √ comisionul de rambursare anticipată. În situația în care persoana împrumutată face rost de suma de bani pe care i-o datorează băncii, poate să își achite datoria. Cum banca va pierde dobânda pe care urma să o primească pe întreaga perioadă de desfășurare a creditului, ea va percepe acest comision; √ dacă banca acordă anumite facilități în situația în care clientul încasează venituri în conturi deschise la ea. Dicționar Rata dobânzii – nivelul procentual aplicat capitalului împrumutat pe perioada derulării creditului. Cardul de credit – este atașat la un cont separat și îți oferă acces la o linie de credit oferită de bancă, precum și la programe de rate și loialitate. După aflarea criteriilor care stau la baza alegerii ofertelor bancare, elevii își propun să adune pliante cu oferte de la diferite bănci și să exerseze în clasă alegerea celei mai bune oferte pe baza pliantelor existente. După analiza ofertelor băncilor urmează încheierea con- tractului între bancă – instituția care oferă creditul – și per- soana care solicită creditul. Evident că trebuie aleasă oferta: • cu cea mai mică dobândă anuală efectivă; • cu cele mai puține garanții solicitate; • cu cele mai puține documente solicitate etc. Și în cazul în care familiile decid ca economiile făcute să fie depuse la bancă alegând unul dintre produsele băncii, tre- buie încheiat un contract. Acest contract se încheie, în mod normal, în urma analizării ofertelor bancare. Elementele ce trebuie avute în vedere sunt: √ rata dobânzii pe care banca o oferă; √ ce costuri implică deschiderea și închiderea contului; √ existența unui comision de retragere de numerar; √ termenul pe care poate fi constituit depozitul; √ reînnoirea automată a depozitului, ceea ce înseamnă că nu este nevoie ca persoana să meargă la bancă pentru a prelungi contractul. Așadar, în relația cu banca, este necesar să se încheie un contract, care conține anumiți termeni. Înainte de semna- rea oricărui contract asigurați-vă că l-ați citit în întregime (inclusiv acele paragrafe scrise cu litere foarte mici). Ne implicăm în viața familiei 2. Părinții voștri au împrumutat acum patru ani de la bancă suma de 50.000 de lei pentru achi­ ziționarea unei mașini pentru o perioadă de cinci ani. Până acum au plătit 42.000 de lei din valoarea creditului și mai au un rest de plată de 10.000 de lei (o parte din credit și dobânda aferentă). Ei au valorificat o proprietate și pot achita în avans restul de bani. Merg la bancă pentru a se interesa și lucrătorul bancar de la ghișeu le spune că pot plăti în avans suma ră­ masă, dar că trebuie să plătească suplimentar comisionul de rambursare anticipată de 1% din suma rămasă din credit. a) Calculați suma pe care trebuie să o plăteas­ că părinții în situația în care aleg să restituie anticipat partea rămasă din credit. b) Ajutați­i pe părinții voștri să ia o decizie. U N IT A T EA 5 70 AVANTAJE ȘI RISCURI ÎN RAPORT CU INSTITUȚIILE BANCARE „Bunăstarea este produsul capacității omului de a gândi.” (Ayn Rand, romancieră și scenaristă americană de origine rusă) 5 REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA ECO N O M IC O - F INANCIARĂECO N O M IC O - F INANCIARĂ S Ă R E F L E C T Ă MS Ă R E F L E C T Ă M În continuarea discuției cu doamna profesoară, Alexandra întreabă: Este bine să încheiem contracte cu banca sau nu? Avem de câștigat sau de  pierdut în relația cu banca? SĂ EXERSĂM GÂNDIREA ECONOMICĂ Se știe că orice activitate este însoțită de risc. Existența ris- cului nu înseamnă că nu mai trebuie să acționăm. Trebuie însă să fim întotdeauna atenți. În relația cu banca există avantaje și riscuri. În situația în care economisim o sumă de bani avem posibilitatea să o păstrăm acasă sau să o depu- nem la bancă. Dacă păstrăm banii acasă avem avantaje și riscuri: AVANTAJE RISCURI Suntem în permanență în posesia banilor. Risipirea nerațională a banilor. Putem adăuga la suma inițială alți bani, fără a face un drum la bancă. Pierdem banii, în caz de incendiu, cutremur, inundații, furt etc. Dacă decidem să depunem economiile la bancă, într-un cont de economii sau depozit bancar, avem anumite avantaje, dar și riscuri: AVANTAJE RISCURI Banii sunt în siguranță. Banca ar putea da faliment, dar chiar și așa vom fi despăgubiți în limita a 100.000 de euro. Primim un venit numit dobândă. Pierdem dobânda pentru banii depuși într-un depozit, dacă retragem înainte de termen. De asemenea, în calitate de debitori, avem avantaje, dar și riscuri. 1. Identificați un risc ce poate apărea în situația în care banii economisiți sunt păstrați acasă. Stabiliți cauza/cauzele acestei probleme. Realizați un plan de acțiune pentru rezolvarea problemei. 2. a) Care dintre avantajele depunerii economiilor la bancă considerați că este cel mai atractiv? b) Motivați răspunsul dat la întrebarea anteri­ oară. c) Prezentați colegilor punctul vostru de vedere și solicitați opinia acestora. Opinii asemănătoare Opinii opuse 3. Enumerați produsele și serviciile oferite de in­ stituțiile bancare și completați pe caiet un tabel asemănător celui de mai jos. Alegeți produse și ser vicii cât mai diversificate. În dreptul fiecărui produs/serviciu desenați emoticoane (față zâmbi­ toare pentru fiecare avantaj și față tristă pentru fie­ care dezavantaj). Analizați numărul emoticoanelor și sem nificația acestora pentru a lua decizia cu pri­ vire la achiziționarea respectivului produs/serviciu. Produse Emoticoane Decizia a) Contul curent Folosesc produsul. b) … c) … d) … 71 Avantaje de care beneficiem ca debitori: √ Putem să achiziționăm bunuri mai scumpe (casă, ma- șină etc.) într-un timp mult mai scurt. √ Sunt credite pentru care există o perioadă de grație, adică un interval de timp stabilit de bancă în care nu plătim dobânda. Un contract de finanțare încheiat între bancă și solicitant poate fi însoțit de anumite riscuri: √ Dacă suma solicitată este acor- dată în valută, riscul este cel al cursului valutar. În situația în care moneda națională se de- preciază, debitorul va plăti o rată lunară mai mare. De exemplu, dacă cineva primește un împrumut în euro și are de plă- tit o rată lunară de 200 de euro, echivalent în lei, asta înseamnă că va plăti 200 × 4,78 lei/euro = 956 de lei. Dacă se devalorizează leul și pentru un euro trebuie plătit 4,90 lei, atunci cel care s-a împrumutat va plăti: 200 × 4,90 lei/euro = 980 de lei, deci o rată mai mare. √ Rata dobânzii reprezintă un risc în situația în care este variabilă. Ea poate să crească, iar cel ce s-a împrumutat ajunge să plătească lunar o sumă mai mare. √ Diminuarea veniturilor celor ce s-au împrumutat pe o perioadă mai lungă. „Problemele celor cu credite în franci elvețieni s­au acutizat începând din 15 ianuarie 2015, când francul a crescut de la 3,7415 lei la 4,3287 lei de la o zi la alta, pentru ca apoi, în doar câteva zile, să ajungă la maxi­ mul istoric de 4,5817 lei... Explozia cursului a fost deter­ minată de decizia Băncii Centrale a Elveției de a renunța la pragul de apreciere a monedei naționale de 1,2 franci/ euro stabilit în urmă cu câțiva ani.” https://www.capital.ro/ Să știm mai mult În urma discuțiilor purtate, Alexandra a găsit răspunsul pen- tru întrebările sale, și anume: banca este instituția care te poate ajuta atunci când ai nevoie, fie să-ți păstrezi econo- miile, fie să îți pună la dispoziție sumele de care ai nevoie. 4. PROIECT. Analiza implicării unei bănci în co­ munitatea locală. Alegeți o bancă din localitatea voastră. Formați un grup alcătuit din trei elevi și solicitați un interviu cu specialistul în relații pu­ blice al băncii. Tema interviului va fi „Banca în relație cu școala, strada și spitalul”. Pregătiți un ghid de interviu în care să introduceți întrebări cu privire la tema care vă interesează. Solicitați specialistului în relații publice să vă ofere documente și fotografii care ilustrează modul în care banca s­a implicat în rezolvarea unor probleme ale comunității. Utilizând informațiile culese, elaborați pen­ tru revista școlii un articol cu titlul: „Școa­ la, strada și spitalul sunt susținute de bănci?”. Prezentați în articol exemple concrete pe care le­ați aflat în urma interviului și ilustrați­le cu fotografiile obținute. Ne implicăm în viața comunității Utilizați fotografiile puse la dispoziţie de bancă pentru a realiza o expoziţie atât în școala voas­ tră, cât şi în comunitate. Donații de alimente U N IT A T EA 5 72 SINTEZĂ/RECAPITULARE CE AU AFLAT ELEVII prin studierea unității de învățare 5 – RELAȚIA CONSUMATORULUI CU INSTITUȚIILE BANCARE? 1. Au aflat înțelesul unor termeni economici și legăturile dintre aceștia. Selectați din lista de mai jos termenii care sunt proprii contractului cu banca: rata dobânzii, distanța până la bancă, moneda în care este acordat împrumutul, școala la care sunteți elevi, DAE, termenul de acordare a creditului. 2. Ne-am exersat gândirea economică prin: • identificarea caracteristicilor utilizării cardului bancar; • analizarea termenilor contractului încheiat cu banca; • alegerea ofertelor băncilor; • formularea argumentelor pro și contra utilizării cardurilor bancare; • compararea avantajelor și dezavantajelor diferi- telor instrumente de plată; • efectuarea de calcule privind restituirea creditului de către părinți; • luarea de decizii privind plata în avans sau nu a creditului; • identificarea riscurilor în situația păstrării banilor economisiți acasă. AUTOEVALUARE: Dintre exercițiile menționate: • Îmi sunt utile exerciții de tipul … . • Îmi sunt mai puțin utile exerciții de tipul … . INSTRUMENTE DE ECONOMISIRE PENTRU COPII • Contul de economisire pentru copii BANCA • Produse bancare • Servicii bancare PRODUSE DE ECONOMISIRE • Contul curent • Contul de economii • Depozitul bancar CONTRACTUL BANCAR 73 3. Comparați contul curent cu contul de economii, respectiv cu contul bancar. Evidențiați câte două asemănări și două deosebiri. •   P ro i e c t d e m in i - c e rc e t a re î n vede re a a l e g e r i i c e l e i ma i bune o fe r te de c red i t a re .•   S i m u l ar ea l uă r i i d ec iz i i lo r porn ind de l a ana l i za avant a je lor ș i a r i scu ri l o r.•   S im u l a re a re a l i z ă r i i u no r op e r a ț i u n i b a n c a re p r i n j o c d e r o l .•   D ez ba te re a pro ș i contra ut i l i zăr i i carduri lor bancare .•  A pl ic ar ea m eto dei „Mașina de făcut com plim ente”.•  Re ali za re a G hidului de utilizare a cardului bancar. 4. Ne-am implicat în activități AUTOEVALUARE: Activitatea care mi s-a părut cea mai atractivă a fost … , pentru că … . produs financiar oferit de toate băncile, deoarece permite depuneri și retrageri de numerar oferă cea mai mare dobândă și se poate constitui, de exemplu, pe 1, 3, 6, 12, 24 sau 36 de luni oferă o dobândă mai mare decât contul curent nu încasăm dobândă, dar avem acces la bani în orice moment PĂSTRAREA ECONOMIILOR ACASĂ CONTUL DE ECONOMII CONTUL CURENT DEPOZITUL BANCAR Deschiderea unui cont bancar. U N IT A T EA 5 74 EVALUARE I. Scrieți pe caiet dacă enunțurile următoare sunt adevărate sau false. Model: Dobânda anuală efectivă reprezintă costul total al creditului la consumator, exprimat în procent anual din valoarea creditului total acordat. (A) a) Contul de economii este produsul bancar în care se pot depune oricând sume de bani și se pot efectua retrageri fără a fi afectată dobânda. b) Depozitul bancar, comparativ cu celelalte forme de economisire, oferă cea mai mică dobândă. c) Este necesar să introduci codul PIN dacă suma este mai mare de 100 de lei sau 20 de euro. d) Depozitelor bancare pentru copii le poate fi atașat un card cu care se pot face retrageri de numerar de la bancomat. (0,25p × 4 = 1p) II. La un venit lunar al familiei voastre de 7000 de lei, cheltuielile cu hrana, cu locuința, cu îmbrăcămintea și încălțămintea, precum și cele culturale se ridică la valoarea de 5500 de lei. Diferența de 1500 de lei reprezintă economii pentru familia voastră. Propuneți o modalitate de a păstra economiile precizând totodată două avantaje ale acestei modalități. (0,5p + 2 × 0,5p = 1,5p) III. Pentru un credit de 20 000 de lei, contractat pe o perioadă de 3 ani, părinții voștri au plătit o dobândă anuală de 2206 lei, atât în primul an, cât și în al doilea. Aflându-se în ultimul an de contract doresc achitarea integrală a ultimei părți a creditului (6000 de lei). Ajutați-i pe părinți să calculeze cât reprezintă suma pe care o vor plăti suplimentar, dacă banca aplică 1%, comision de rambursare anticipată din suma rămasă. (2p) IV. Completați pe caiet recomandările cu termenii corespunzători din lista dată. La încheierea unui ... cu banca, în vederea acordării unui ... , este important de știut cât reprezintă ... anuală efectivă, cât este ... de rambursare anticipată și câte docu- mente solicită banca. De asemenea, este importantă ... în care este acordat împru- mutul, deoarece intervine riscul valutar. Model: Cardul nu se … (împrumută) altor persoane. Listă de termeni: comisionul, contract, moneda, dobândă, credit. (0,5p × 5 = 2,5p) V. Realizați un text scurt (15-20 de rânduri) în care să argumentați opinia pozitivă a unui consumator de bunuri și servicii financiare ale băncilor. În elaborarea textului va trebui să aveți în vedere: √ utilizarea corectă a termenilor specifici Educației economico-financiare; √ claritatea argumentelor formulate; √ încadrarea în limita de spațiu. (1,25p + 0,5p + 0,25p = 2p) Din oficiu: 1 punct Total: 10 puncte 75 Produse și servicii de asigurare Alegerea ofertei de asigurări Avantaje și riscuri în raport cu instituțiile financiare nebancare Sinteză/Recapitulare Evaluare 1 2 3 CE VOR SĂ ȘTIE ELEVII? √ De ce produse și servicii de asigurare pot beneficia oamenii? √ Copiii de 14 ani beneficiază de produse de asigurare? √ Ce criterii sunt de luat în seamă în alegerea ofertei de asigurări? √ Există riscuri în relația cu instituțiile financiare? 75 CE ȘTIU ELEVII? √ Oamenii își asigură bunurile și pe ei înșiși. √ Că există societăți care le asigură bunurile. √ Există asigurare pentru autoturisme. √ Oamenii plătesc pentru a le fi asigurate bunurile. UNITATEA 6 RELAȚIA CONSUMATORULUI CU INSTITUȚIILE FINANCIARE NEBANCARE Competențe specifice: 1.1, 1.2, 3.1 76 PRODUSE ȘI SERVICII DE ASIGURARE „Nu există certitudinea absolută, dar există suficiente asigurări pentru scopurile vieții umane.” (John Stuart Mill, filosof britanic, autorul lucrării Despre guvernarea reprezentativă) 1 REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA ECO N O M IC O - F INANCIARĂECO N O M IC O - F INANCIARĂ S Ă R E F L E C T Ă MS Ă R E F L E C T Ă M Alexandra le povestește colegilor că a mers cu tatăl său la o societate de asigurări pentru a reînnoi polița de asigurare obli gatorie pentru mașină. Andrei vrea să știe de ce este nevoie de acest lucru. Există și alți colegi care nu știu, deși, atunci când călătoresc împreună cu părinții, aceștia încheie o poliță de asigurare de călătorie și pentru ei. SĂ EXERSĂM GÂNDIREA ECONOMICĂ Orice activitate este însoțită de risc. De exemplu, o mașină în trafic poate fi implicată într-un accident, iar pagubele apărute trebuie suportate de șoferul vinovat. Pentru a di- minua sau elimina pagubele datorate apariției riscului, de obicei se recurge la asigurarea bunurilor. Oamenii apelează la societăți de asigurare sau brokeri de asigurare. Brokerii de asigurare pot oferi produse și servicii de asigurare, deoarece lucrează cu societățile de asigurări în vederea unei mai bune funcționări a acestei piețe. Printre serviciile oferite de brokerii de asigurare sunt: √ analiza activității desfășurate de solicitant și identifica- rea riscului; √ prezentarea ofertelor mai multor societăți de asigurare; √ consultanță privind alegerea produsului corespunzător; √ emiterea poliței; √ desemnarea unei persoane specializate care va întocmi documentele și va face demersurile necesare în vederea lichidării daunelor. Dicționar Brokeri de asigurare: persoane specializate care pun în legătură clienții și societățile de asigurări în vederea aco- peririi riscului de asigurat, care pregătesc încheierea con- tractelor de asigurare și ajută la gestionarea și executarea acestora, mai ales în cazul daunelor. Daună – 1. Pierdere materială adusă cuiva (sau suferită de cineva). 2. Stricăciune care provoacă pierdere. Activitatea se va derula cu ajutorul metodei „Biblioteca Vie”. În interiorul acestei biblioteci, oamenii/elevii prin cunoștințele și experiențele lor devin „resurse” ce pot fi valorificate pentru cunoașterea și înțelegerea unor probleme lega­ te de asigurări, ajutând la înțelegerea modului în care funcționează sistemul asigurărilor. Învățăm prin activitate „Biblioteca Vie” funcționează ca orice biblio­ tecă obișnuită: cititorii vin la bibliotecă, împru­ mută cărți pentru o perioadă limitată de timp, le citesc, le înapoiază și, dacă doresc, împru­ mută altă carte. Marea diferență este aceea că în „Biblio teca Vie” și cărțile sunt tot vii, ele sunt ființe umane care au de spus o poveste (sau mai multe) și care intră în dialog personal cu cititorii. Activitatea derulată prin această metodă va avea în vedere următoarele etape: 1. Formularea clară a obiectivelor: • înțelegerea modului în care funcționează asigurările; • cunoașterea ariei de cuprindere a fiecărui tip de asigurare. 2. Alegerea spațiului potrivit pentru organiza- rea evenimentului: • o încăpere aerisită, luminoasă, suficient de spațioasă pentru a crea ideea de bibliotecă plină cu oameni-cărți, în care va domni o at­ mosferă deschisă și relaxată, iar mobilierul va fi astfel dispus încât să permită libera de­ plasare printre rafturi și cărți și să faciliteze dialogul între cititori și oamenii­cărți. 77 Societățile de asigurare, în mod direct sau indirect, oferă o serie de produse de asigurare. Asigurarea este un contract prin care o persoană, numită asigurat, plătește unei societăți de asigurări, numită asigu- rător, o sumă de bani corespunzătoare poliței de asigurare, în vederea preluării riscurilor de către aceasta. Banii pe care societatea de asigurări îi plătește în cazul apariției daunelor provin dintr-un fond alcătuit din banii tuturor persoanelor care au încheiat contracte de asigurări la firma respectivă. Principalele tipuri de asi- gurări sunt cele obligatorii și cele facultative. Asigurările obligatorii: √ pentru locuință, PAD – Polița de asigurare împotriva dezastrelor – permite asigurarea locuințelor pentru cele trei riscuri majore: cutremur, inundații și alunecări de teren. Suma maximă asigurată este de 20.000 de euro; √ pentru autoturism (RCA – Răspundere civilă auto)  – în  cazul provocării unui accident de către posesorul acestei asigurări, societatea la care acesta a plătit polița de asigurare îl va despăgubi pe cel nevinovat. Asigurările facultative: √ pentru locuință – persoanele care doresc își pot asigura locuința și bunurile din locuință, la o valoare mai mare de 20 000 de euro; √ pentru mașină (CASCO) – posesorii acestui tip de asigu- rare vor fi despăgubiți dacă mașinile lor au fost avariate, dacă au fost incendiate sau furate; √ de viață – societățile de asigurări oferă polițe de asigu- rare care conțin pe lângă riscul de deces și pe cel de îm- bolnăvire, de vătămare corporală etc.; √ asigurări medicale de călătorie – societățile de asigu- rare asigură, în urma plătirii poliței, asistență medicală pentru accidente și îmbolnăviri, tratament dentar de urgență, transport de urgență etc. Indiferent de tipul de asigurare încheiat, trebuie știut faptul că societățile de asigurare încheie polițele de asigurare nu- mai în situația în care riscul nu este așteptat. 3. Selecția cărților • Titlurile cărților vor fi întruchipate de per­ soane cu experiență în domeniul asigurări­ lor, atât în calitate de consumator al acestor produse, cât și ca reprezentanți ai societăți­ lor de asigurare. În acest sens, pot fi invitate persoane cu specializare în asigurări. • Cărțile trebuie să fie autentice, să transmi- tă cunoștințe și experiențe reale, care să fie relevante pentru titlul pe care îl reprezintă. Elevii pot împrumuta de la părinți diferite „polițe de asigurări” pentru a le citi împreu­ nă cu colegii lor. • Cărțile trebuie să fie persoane calme, să re- pete cu răbdare aceleași informații pentru toți cititorii care împrumută cartea. 4. Crearea unui catalog. Cărțile, selectate în nu­ măr suficient de mare pentru a da cititorilor posibilitatea să aleagă între mai multe titluri, vor fi adunate într­un catalog. Pentru aceasta o echipă de voluntari va crea un catalog din copiile după polițele de asigurare obținute de la părinți sau brokeri de asigurări. 5. Promovarea „Bibliotecii Vii” se poate reali­ za printr­un afiș care va cuprinde informa­ ții utile: locul și data desfășurării, tematica, programul, regulamentul etc. 6. Desfășurarea efectivă a activității „Bibli- oteca Vie”. Cititorii vin la bibliotecă în in­ tervalul de timp stabilit; consultă catalogul, împrumută cartea, îi pun întrebări, ascultă, trag concluzii, o returnează; dacă este ca­ zul, dacă vor să afle mai mult sau încă mai au nelămuriri, împrumută o altă carte. 7. Evaluarea impactului activității „Biblioteca Vie” Impactul metodei îi vizează atât pe cititori, cât și pe oamenii-cărți. La sfârșitul activității, profesorul va discu­ ta cu elevii despre rezultatele acestei întâlniri. Rezultatul activității se va materializa în Catalogul asigurărilor (cărților vii – copiile polițelor de asigura­ re). Acesta va avea un loc al său în „Biblio­ teca proiectelor”. Învățăm prin activitate Societate de asigurări – acceptă despăgubiri Asigurat – cedează riscurile Poliță de asigurare U N IT A T EA 6 78 ALEGEREA OFERTEI DE ASIGURĂRI „Scopul omului înțelept nu este de a-și asigura plăcerea, ci de a evita durerea.” (Aristotel, filosof grec) 2 REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA ECO N O M IC O - F INANCIARĂECO N O M IC O - F INANCIARĂ S Ă R E F L E C T Ă MS Ă R E F L E C T Ă M Alexandra și Andrei se întreabă dacă, atunci când părinții lor încheie asigurări, este necesară o studiere amănunțită a acestei piețe sau cumpără de la primul broker ieșit în cale? Andrei știe că brokerul la care a mers cu tatăl său le-a prezentat mai multe oferte. SĂ EXERSĂM GÂNDIREA ECONOMICĂ Știm cu toții că unele dintre bunurile pe care le cumpă- răm sunt valoroase și dorim să le protejăm. De exemplu, atunci când achiziționați un telefon nou, cumpărați folie și husă pentru a-l proteja. Mai mult, companiile de telefonie oferă și posibilitatea de a plăti poliță de asigurare pentru telefonul achiziționat. Așa fac și părinții voștri cu bunurile scumpe. Doresc să le protejeze, în consecință apelează la polițe de asigurare. De asemenea, părinții încheie polițe de asigu- rare și pentru siguranța din timpul călătoriilor sau pe parcursul vieții. Oricât de mare ar fi dorința de a proteja bunuri, călătorii etc., oamenii nu sunt dis- puși, totuși, să plătească oricât pe o asigurare. Ca urmare, vor beneficia de serviciul de consultanță oferit de brokeri și vor alege oferta care le convine cel mai mult. În cazul asigurărilor obligatorii, categoria de riscuri asi- gurată este aceeași, dar diferă prețul poliței de asigurare de la o societate la alta. Ca atare, cel ce achiziționează o poliță de asigurare ar putea alege dintre ofertele disponibile ți- nând cont de prețul poliței. Care sunt aspectele de care ar trebui să se țină cont atunci când se face alegerea pentru asigurările facultative? 1. GHIDUL ASIGURAȚILOR. Se împarte clasa în patru echipe. Fiecare echipă primește de re­ zolvat câte o sarcină: • prima echipă – documentarea cu privire la asigurările obligatorii pentru locuință; • echipa a doua – documentarea referitoare la asigurările obligatorii pentru mașină; • echipa a treia – documentarea cu privire la asigurările facultative pentru locuință; • echipa a patra – documentarea referitoare la asigurările facultative pentru mașină. Rezolvarea sarcinii primite se va realiza după ce, cu ajutorul telefoanelor mobile, elevii au consultat ofertele societăților de asigurare in­ dicate de profesor. Fiecare echipă va completa pe o foaie A4 informațiile cerute, iar raportorul fiecărei echipe va prezenta informațiile culese. Utilizând metoda cadranelor, pe baza infor­ mațiilor prezentate, elevii vor completa cele pa­ tru cadrane trasate pe tablă/flipchart. Învățăm prin activitate La final, o echipă desemnată va strânge informa­ țiile necesare asiguraților în Ghidul asiguratului care va fi așezat în „Biblioteca proiectelor”. Asigurări obligatorii Asigurări facultative Dezavantaje: • nu asigură pentru întreaga valoare • ........................... • ........................... Dezavantaje: • plătesc mai mulți bani • ........................... • ........................... Avantaje: • asigură obligatoriu bunurile • ............................ • ............................ Avantaje: • aleg ce bunuri pot să îmi asigur • ............................ • ............................ 79 Pentru asigurările facultative, în vederea alegerii ofertei, cumpărătorii vor compara produsele mai multor societăți de asigurare, ținând cont de aspectele de mai jos. • În cazul asigurării facultative pentru locuință: √ categoria de riscuri asigurate, care se referă la ce riscuri pot apărea și dacă sunt acoperite de poliță (cutremur, inundații, incendii etc.); √ posibilitatea asigurării suplimentare a bunurilor din locuință (mobilă) și a aparaturii electrocasnice; √ mărimea poliței de asigurare, care se referă la suma de bani care va trebui plătită; √ modalitatea de încheiere a asigurării: poate fi înche- iată on-line sau la un birou specializat. • În cazul asigurării facultative a autoturismului, pentru ale- gerea ofertei este bine să se țină cont de: √ categoria de riscuri asigurată (avarierea mașinii în parcare, incendiu, furt etc.); √ numărul service-urilor agreate în vederea efectuării reparațiilor în cazul avarierii autoturismului; √ ușurința constatării daunei; √ prețul poliței de asigurare; √ modalitatea de încheiere a asigurării: poate fi înche- iată on-line sau la un birou specializat. • Pentru asigurările medicale de călătorie este bine să se țină cont de: √ pachetul standard de servicii medicale; √ asistență rutieră; √ suma asigurată; √ asigurare de anulare a călătoriei; √ modalitatea de încheiere a asigurării: poate fi înche- iată on-line sau la un birou; √ prețul poliței de asigurare. • Pentru asigurările de viață este necesar să se țină cont de: √ riscurile adăugate riscului de deces; √ perioada minimă pe care poate fi încheiată polița; √ posibilitatea încasării banilor la expirarea perioadei, chiar dacă riscul nu s-a produs; √ prețul poliței de asigurare. Așadar, aceste produse sunt create pentru a diminua gri- jile noastre, care apar firesc prin simpla utilizare a unor bunuri. Persoana care alege să plătească aceste polițe face economii, întrucât, în situația producerii unor daune, nu va suporta întregul cost. Ele trebuie privite mai mult ca un beneficiu decât ca o cheltuială. 2. Discutați cu părinții voștri despre asigurări­ le pe care aceștia le­au încheiat. Completați pe caiet următoarea fișă de lucru. Fișă de lucru Familia ............................................................. Bunuri asigurate obligatoriu ............................... Bunuri asigurate facultativ ................................ Bunuri ce nu sunt asigurate .............................. Alegeți trei bunuri neasigurate și identificați trei cauze posibile pentru care părinții voștri au decis să nu le asigure. BUN NEASIGURAT CAUZE Bunul A 1. ...; 2. ...; 3. ... Bunul B 1. ...; 2. ...; 3. ... Bunul C 1. ...; 2. ...; 3. ... Învățăm prin activitate Activitatea din domeniul asigurărilor desfășurată în țara noastră se întinde pe o perioadă de peste 140 de ani, împărțită în trei etape distincte: A. Asigurări în perioada 1871–1948. În 1871, prin Înaltul Decret Domnesc nr. 699 din 13  martie a fost autorizată prima societate de asigurare „Dacia”. B. Asigurările în condițiile economiei comu­ niste, planificate (1949–1990). După 1948, toate societățile de asigurare private trec în patrimoniul statului. În 1952, a fost or­ ganizată Administrația Asigurărilor de Stat (ADAS), cu capital românesc. C. Asigurările după anul 1991. La 31 decembrie 1990, au luat ființă următoarele trei societăți comerciale pe acțiuni: Societatea „Asigura­ rea Românească – ASIROM” S.A., Societatea „ Astra.” S.A., Agenția „Carom” S.A. http://www.rasfoiesc.com Să știm mai mult U N IT A T EA 6 80 AVANTAJE ȘI RISCURI ÎN RAPORT CU INSTITUȚIILE FINANCIARE NEBANCARE „Educația este cea mai bună asigurare pentru bătrânețe.” (Aristotel, filosof, Grecia antică) 3 REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA REPE R E P E N TRU EDUCAȚ IA ECO N O M IC O - F INANCIARĂECO N O M IC O - F INANCIARĂ S Ă R E F L E C T Ă MS Ă R E F L E C T Ă M La sfârșitul discuției despre asigurări, elevii clasei a VIII-a se întreabă: Ar fi util să își convingă părinții să încheie asigurări facultative? Alexandra spune că familia sa nu are asigurată suplimentar mașina. De asemenea, Ioana spune că nu știe ca părinții săi să fi asigurat casa în care locuiesc. SĂ EXERSĂM GÂNDIREA ECONOMICĂ Instituțiile financiare sunt acele firme care le oferă oame- nilor servicii financiare (servicii legate de bani). În afară de instituțiile bancare, există și instituții financi- are nebancare (IFN). Principala diferență constă în faptul că instituțiile bancare pot acorda credite și pot atrage depo- zite, în timp ce instituțiile financiare nebancare pot acorda credite, dar nu pot atrage depozite. Conform clasificării Băncii Mondiale, instituțiile finan- ciare nebancare (IFN) sunt instituții care pot oferi servicii legate de acordare de credite, leasing financiar, asigurări, administrare de capital etc. În raport cu instituțiile financiare nebancare, consuma- torii trebuie să analizeze atât avantajele, cât și riscurile. De exemplu, în vederea contractării unui credit de la o instituție financiară nebancară, persoana doritoare trebuie să știe următoarele: • condițiile de acordare a creditelor sunt mai ușor de îndeplinit, ratele la credit pot fi plătite mai des, ceea ce presupune o lejeritate în achitarea lor; • există și unele riscuri: rata dobânzii este foarte mare, iar sumele ce pot fi împrumutate sunt mai mici. Deoarece oamenii posedă anumite bunuri (mașină, locu- ință) sunt obligați să apeleze la polițele de asigurare. Trebuie, așadar, analizate avantajele și riscurile în raport cu societățile de asigurare. Prin încheierea unui contract cu societățile de asigurări, fiecare parte are atât drepturi, cât și obligații ce decurg din acesta. Odată ce sunt respectate toate obligațiile de către fiecare dintre părți, implicit sunt respectate și drepturile. 1. SĂ NE PROTEJĂM CÂT MAI BINE. Activitatea se va derula cu ajutorul metodei „World Café”. Într­un climat asemănător celui dintr­o cafenea, elevii vor discuta despre avantajele și riscurile în raport cu instituțiile nebancare, în mod special cu societățile de asigurare. Se va încerca realizarea unui astfel de climat în care elevii să se simtă liberi, să se poată implica activ și să participe deschis la dialog. Crearea unei atmosfere plăcute va da posibilitatea formulării de idei noi pentru a fructifica informațiile aflate în avantajul persoanei, al familiei și al consumatoru­ lui în general. Aspecte organizatorice • Vor fi organizate patru mese. • La fiecare masă sunt așezate câte 6­7 elevi. • Pe fiecare masă va exista o coală de flipchart pe care este scrisă problema care va fi discutată la masa respectivă. Derularea activității • Elevii se vor așeza la mese așa cum doresc (își aleg locurile și masa cu condiția să respecte numărul de persoane). • Elevii vor încerca să găsească răspunsuri pentru problema scrisă pe foia de pe masă. Răspunsu­ rile lor vor fi scrise pe coala de flipchart. • După epuizarea problemei la o masă, elevii schimbă masa (fiecare grup va trece pe la fie­ care masă). La fiecare masă va rămâne pe tot parcursul lecției un elev, care va nota ideile colegilor. Cafeneaua a fost dintotdeauna un spațiu al gândirii libere 81 Există avantaje și riscuri în relația cu societatea de asigurări. AVANTAJE RISCURI • O sumă mult mai mică plătită ca poliță de asigurare comparativ cu mărimea daunelor provocate • Dacă asiguratul nu plătește polița de asigurare, contractul încetează • Economii făcute de asigurat din veniturile familiei sau din venitul personal • Societatea de asigurări nu plătește la timp despăgubirile din contract • Includerea în contract, pentru anumite tipuri de asigurare, a unor riscuri suplimentare (de exemplu, asigurarea medicală de sănătate, pe lângă pachetul standard de servicii medicale) • Societatea de asigurări nu plătește deloc acele despăgubiri • Asigurătorul are un grad de tole- ranță la risc extrem de redus • Service-urile agreate pot presta servicii care nu sunt de calitate Avantajele și riscurile încheierii unei polițe de asigurare trebuie cântărite cu atenție, pentru ca utilitatea acesteia să fie cât mai mare. În vederea alegerii asigurării facultative, nu trebuie să cădem în capcana alegerii unei polițe ținând cont exclusiv de prețul acesteia, ci trebuie comparate întotdeauna avan- tajele cu riscurile. Uneori, plătind pentru o poliță puțin mai mult, vom primi, în cazul în care se produce riscul, despă- gubiri mai mari. De exemplu: 1. În cazul asigurării suplimentare a locuinței, între o poliță al cărei preț este de 300 de lei pe an și una al cărei preț este 350 de lei, s-ar putea ca a doua să fie mai folositoare, deoarece: • numărul de riscuri acoperite de prima poate fi mai mic și, dacă avem neșansa să se producă exact acel risc nea- coperit, nu vom fi despăgubiți; • dacă locuința noastră valorează 40.000 de euro, prima poliță s-ar putea să acopere doar o parte din aceasta și, în cazul producerii unei daune, să primim mai puțin de 40.000 de euro (plata daunei se face în funcție de valoa- rea asigurată a casei, care poate fi diferită de valoarea efectivă a acesteia). 2. În cazul asigurării facultative a mașinii, o poliță de 1.000 de lei pe an s-ar putea să nu ne fie la fel de folositoare precum una de 1.200 de lei, deoarece există riscul ca atunci când mergem într-o anumită țară aceasta să nu fie valabilă. 3. În cazul asigurării de sănătate, o poliță de 40 de lei pe săptămână ar putea fi mai puțin folositoare decât una de 50 de lei, deoarece a doua poate acoperi și riscul unui acci- dent la schi. Elemente de conținut Problemele pe care elevii le vor discuta sunt: 1. Cum ne protejăm bunurile? 2. Trebuie să ne asigurăm bunurile? 3. Avantajele asigurării bunurilor familiei. 4. Riscurile ce pot să apară în cazul asigurării/ neasigurării bunurilor. La finalul timpului alo­ cat, elevii care au rămas pe loc la fiecare masă și au notat ideile dezbătute vor prezenta ceea ce au notat. Un voluntar va nota într­un tabel, pe tablă sau pe flipchart, o sinte­ ză a ideilor, cu scopul de a trage împreună concluziile. PROBLEMA/ RĂSPUNS 1 2 3 4 5 6 1. Cum ne prote­ jăm bunurile? 2. Trebuie să ne asigurăm bunurile? 3. Avantajele asi­ gu rării bunu rilor familiei. 4. Riscurile ce pot să apară în cazul asigurării/ neasigurării bunurilor. O echipă formată din cinci elevi va prelua toate foile de flipchart din care va sintetiza ideile și va crea un ghid cu titlul „Cum să ne protejăm cât mai bine”, care va fi păstrat în „Biblioteca proiectelor”. Împreună obținem beneficii mai mari În echipă se nasc mereu idei valoroase U N IT A T EA 6 82 SINTEZĂ/RECAPITULARE CE AU AFLAT ELEVII prin studierea unității de învățare 6 – RELAȚIA CONSUMATORULUI CU INSTITUȚIILE FINANCIARE NEBANCARE? 1. Au aflat înțelesul unor termeni economici și legăturile dintre aceștia. Alegeți asigurările obligatorii din următoarea listă de asigurări: asigurarea CASCO, asigurarea telefonului, asigurarea pentru electrocasnice, asigurarea PAD, asigurarea RCA, asigurarea medicală de călătorie. 2. Ne-am exersat gândirea economică prin: • identificarea avantajelor și a riscurilor asigurării bunurilor; • conștientizarea importanței încheierii polițelor de asigurare; • identificarea bunurilor asigurate/neasigurate de către părinți; • identificarea avantajelor și a dezavantajelor polițelor obligatorii și facultative. AUTOEVALUARE: Dintre exercițiile menționate: • Îmi sunt utile exerciții de tipul … . • Îmi sunt mai puțin utile exerciții de tipul … . SOCIETĂȚI DE ASIGURARE PRODUSE: • Polițe de asigurare SERVICII: • Analiza activității desfășurate de solicitant și identificarea riscului • Prezentarea ofertelor mai multor societăți de asigurare • Consultanță privind alegerea produsului corespunzător • Emiterea poliței 83 •  In te ra cț iun ea cu sp ec ial ișt i d in asig ură ri u tilizâ nd metoda „Biblioteca Vie” în scopul caracterizării diferitelor polițe de asigurări.•  C ău ta re a un or ră sp un su ri l a p robleme legate de asigurări, aplicând metoda „W orld C afé”.•  Re al iz ar ea li st ei cu bu nurile ce sunt asigurate și cu cele care ar trebui asigurate. 3. Ne-am implicat în activități AUTOEVALUARE: Activitatea care mi s-a părut cea mai atractivă a fost …, pentru că … . ASIGURĂRI • pentru locuință (PAD) • pentru mașină (RCA) • pentru locuință • pentru mașină (CASCO) • asigurări medicale de călătorie • de viață O BLIG ATO R II FA C U LTATIVE RELAȚIILE CU SOCIETĂȚILE DE ASIGURĂRI AVANTAJE RIS CU RI • Încetarea contractului dacă asiguratul nu plătește polița de asigurare • Societatea de asigurări nu plăteşte la timp des­ păgubirile din contract • Asigurătorul are un grad de toleranță la risc extrem de redus • O sumă mai mică plătită ca poliță de asigurare comparativ cu mărimea daunelor provocate • Economii făcute de asigurat din veniturile familiei sau venitul personal • Includerea în contract, pentru anumite tipuri de asigurare, a unor riscuri suplimentare U N IT A T EA 6 84 EVALUARE I. Scrieți pe caiet dacă enunțurile următoare sunt adevărate sau false. Model: Răspunderea civilă auto (RCA) este o asigurare pentru locuință. (F) 1. Pentru locuință persoanele pot încheia atât o asigurare obligatorie, cât și una facultativă. 2. Brokerul de asigurări poate oferi o serie de servicii de asigurare. 3. CASCO este o asigurare obligatorie. 4. Asigurarea de viață poate conține și îmbolnăvirea și vătămarea corporală. 5. Asigurările obligatorii dau posibilitatea asigurării suplimentare a bunurilor din locuință (mobilă) și a apara- turii electrocasnice. (0,5p × 5 = 2,5p) II. Ești un tânăr întreprinzător care dorește să înceapă propria sa afacere: o firmă de catering. Identifică bunurile folosite în această afacere și precizează ce asigurări vei încheia, completând pe caiet schema de mai jos. (0,25p × 6 = 1,5p) III. Completați pe caiet recomandările cu termenii corespunzători din lista dată. La achiziționarea unei ... de asigurări este important ca un ... să îți acorde consultanță și să îți prezinte ... mai multor societăți. În cazul asigurărilor ... este importantă categoria de ... pe care o asigură. Model: Asigurarea pentru mașină … (RCA) este obligatorie. Listă de termeni: broker, polițe, ofertele, facultative, riscuri. (0,5p × 5 = 2,5p) IV. Realizați un text scurt (15–20 de rânduri) în care să argumentați importanța polițelor de asigurare pentru per- soanele fizice. În elaborarea textului va trebui să aveți în vedere: √ utilizarea corectă a termenilor specifici Educației economico-financiare; √ claritatea argumentelor formulate; √ încadrarea în limita de spațiu. (1,5p + 0,75p + 0,25p = 2,5p) Din oficiu: 1 punct Total: 10 puncte ......... • ............................. • ............................. ......... • ............................. • ............................. Clădire • asigurare obligatorie – PAD • asigurare facultativă 85 În elaborarea și derularea proiectului educațional veți parcurge, sub coordonarea profesorului, următoarele etape: √ alegerea temei; √ elaborarea fișei de proiect; √ derularea proiectului; √ evaluarea proiectului. 85 Competențe specifice: 1.1, 1.2, 2.2, 3.1 PROIECT EDUCAȚIONAL Alegerea temei, selectarea celei mai potrivite opțiuni de rezolvare a problemei Proiectarea activităților ce se vor desfășura în cadrul proiectului Derularea activităților prevăzute în fișa de proiect Pe parcurs și la final a activităților și rezultatelor proiectului EVALUAREA IMPLEMENTAREA PLANIFICAREA CONCEPȚIA 86 Logo-ul este elementul grafic – format din una sau mai multe litere, o imagine sau o combinație a acestor elemente – care asigură identificarea vizuală a proiectului vostru. ALEGEREA TEMEI – PAȘII NECESARI Crearea unui logo 1.1 86 1 UN LOGO REUȘIT ESTE: POSIBILE TEME DE PROIECT√ Săptămâna globală a banilor (Global Money Week)√ Campanie de protecție a consumatorului în școala și/sau în comunitatea noastră√ Focus pe bugetul personal. Cum ne cheltuim banii? √ Influența reclamelor asupra comportamentului consumatorului √ Să ne punem ideile în practică! Să înființăm o bancă! • simplu, fără prea multe detalii, pentru a fi ușor de memorat și de recunoscut; • reprezentativ, alcătuit din semne grafice, fonturi și culori adaptate temei proiectului; • atractiv, are un design plăcut, care atrage atenția privitorului; • durabil, reprezentativ pentru proiect și peste mai mulți ani; • colorat cu bun-gust: un logo alb-negru înseamnă clasic și elegant, un logo multicolor sugerează diversitatea opiniilor, a opțiunilor etc. 3. EVALUAREA CAPACITĂȚII VOASTRE DE A REZOLVA PROBLEMA ATENȚIE! Rezolvarea unor probleme necesită eforturi care uneori depășesc puterea voastră de acți- une. De aceea trebuie să luați în calcul, atunci când analizați problema identificată, dacă există posibilitatea reală a reușitei proiectului. 1. IDENTIFICAREA PROBLEMEI Problema este o situație nedorită, de ordin economico-financiar, care vă afectează negativ. CARE este situația negativă ce vă afectează, ca tineri participanți la viața economică? Cum vă afectează această situație? Unde și Când se manifestă? Ce o determină? Ce consecințe are nerezolvarea ei? 2. ANALIZA ATENTĂ A PROBLEMEI Este problema prioritară? Elevii își doresc rezolvarea ei? Au mai existat proiecte pe această temă în școală? Ce schimbări va provoca? 4. DECIZIA! Odată identificate mai multe probleme, ordonați-le în ordinea importanței lor și concentrați-vă asupra celei care necesită maximă atenție. Dacă aveți opinii divergente, decideți prin vot care va fi tema proiectului. • Discutați în grupuri mici. • Consultați reprezentanți ai mediului de afaceri. • Aplicați chestionare cu întrebări-cheie elevilor din școală. 8787 2 Titlul proiectului + LOGO Alegeți un titlu nu foarte lung, care să transmită un mesaj sugestiv; atașați logoul proiectului. Puteți adăuga titlului și un acronim, de exemplu: D REPTURILE T ÂNĂRULUI C ONSUMATOR Precizați varianta de proiect aleasă: varianta A (fără partener) sau B (cu partener). Perioada de desfășurare Luna/Lunile … , anul … . Datele de identificare Școala … Clasa … Grupul-țintă Este format din toți cei care sunt afectați negativ de problema identificată: … nr. elevi … din Școala … . Voi veți fi beneficiarii direcți ai proiectului (30 de elevi din clasa …), ceilalți elevi ai școlii vor fi beneficiari indirecți. Scopul și utilitatea proiectului Formulați un scop SMART, strict legat de rezolvarea pro- blemei identificate. Descrieți în ce fel va fi îmbunătățită situația identificată de voi ca fiind problematică. Exemplu: Conștientizarea unui număr de 100 de elevi din Școala „X” cu privire la drepturile lor în calitate de tineri consumatori și cu instrumentele pe care le au la dispoziție pentru a-și apăra drepturile. În acest fel, elevii nu vor mai suferi prejudicii cauzate de practicile înșelătoare ale unor agenți economici. Activități și subactivități Activitățile arată CE VEȚI FACE concret în cadrul pro- iectului pentru îndeplinirea scopului. Activitățile au res- ponsabili clar nominalizați, au resurse atent identificate și sunt delimitate în timp. Descrieți activitățile pe care le veți realiza pentru a răs- punde nevoii identificate/îndeplinirea scopului. Produsul/Produsele proiectului Detaliați, în 2-3 fraze, fiecare produs: un afiș, un website, o broșură, o piesă de teatru, o expoziție foto etc. Resurse necesare Planificați atent resursele: umane (elevi, colaboratori), materiale (echipament, consumabile, mobilier), informaționale (cărți, studii, articole), de timp și financiare (cuantificarea în bani a tuturor celor de mai sus). Aveți în vedere și identificarea surselor de finanțare, deoarece unele dintre resursele materiale vă pot fi oferite de școală, altele trebuie achiziționate. Puteți întocmi un buget al proiectului, corelat cu activitățile planificate, cu resursele, cu rezul- tatele anticipate și cu sursele de finanțare. Responsabilități Nominalizați persoanele responsabile cu realizarea fiecărei activități/fiecărui produs. Indicatori/Criterii de evaluare a activităților și a produselor proiectului Formulați criterii și indicatori specifici pentru măsurarea progresului înre- gistrat și a succesului proiectului (vezi, mai departe, secțiunea „Evaluare”). ELABORAREA FIȘEI DE PROIECT Vizibilitate și diseminare Planificați activități de promovare a proiectului și a rezultatelor sale în școală și în comunitate (vezi, mai departe, secțiunile „Vizibilitate” și „Diseminare”). MODEL DE PROIECTARE A ACTIVITĂȚILOR Activități și subactivități Produse realizate Resurse necesare Respon- sabili Parteneri/ Colaboratori Termene de realizare Indicatori de realizare Vizibilitate/ Diseminare A1. Organizarea în școală a unei expoziții de fotografie cu tema … Expoziție de „foto- grafii vii” (PHOTO- VOICE) Informaționale: https://www. nonformalii.ro/metode/photovoice Materiale: spațiu adecvat, panouri expune- re, aparat fotografic, calculator, imprimantă performantă, hârtie fotografică, tuș altele. Financiare: 200 de lei Nume și prenume Un părinte fotograf profesionist T1 Nr. fotogra- fii expuse Nr. elevi „subiecții” fotografiilor Nr. vizita- tori • invitați membri ai comunității; • repre- zentanți ai mediului economic; • jurnaliști, profesori, părinți. 88 La final, după ce s-au trecut în revistă avantajele și dezavantajele mai multor soluții alternative, se adoptă soluția cea mai potrivită și mai realistă pentru rezolvarea problemei. 88 ANALIZA SOLUȚIILOR CONSERVATORUL apreciază soluțiile vechi, pronunțându-se pentru men ținerea lor, dar nu exclude nici posibilitatea unor eventuale îmbunătățiri. PESIMISTUL vede lucrurile doar în negru, criticând ideile celorlalți și respingând sugestiile de ameliorare. Se concentrează doar pe aspectele negative. OPTIMISTUL își încurajează grupul să privească lucrurile dintr-o perspectivă realistă, reali- zabilă, stimulând participan- ții să gândească pozitiv. EXUBERANTUL privește către viitor, asigură o atmosferă creativă, propu nând idei originale și stimu lându-i pe ceilalți să privească altfel lucrurile. SOLUȚIA: organizarea unui CENTRU DE SPRIJIN AL D.T.C. (Drepturilor Tânărului Consumator) JUSTIFICAREA ALEGERII: soluția are multe avantaje, iar impedimentele pot fi depășite fără prea mult efort. Implementarea ei va fi un câștig pentru elevii participanți, dar și pentru întreaga comunitate școlară/locală. AVANTAJE √ Răspunde unei nevoi reale a tinerilor consumatori. √ Diversitatea și accesibilitatea resurselor informaționale. √ Posibilitatea de a colabora cu ONG-uri care își desfășoară activitatea în domeniul protecției consumatorului. √ Costuri reduse. √ Va avea ca rezultat îmbunătățirea semnificativă a gradului de conștientizare de către elevi a drepturilor lor legitime. DEZAVANTAJE √ Necesită resurse de timp destul de însemnate. √ Nu se va putea realiza doar în timpul orelor de curs, vom lucra și în timpul liber. √ Unii elevi nu vor participa la activitățile desfășurate în afara orelor de curs. După alegerea soluției, puteți trece la formarea echipei de proiect. Un grup de 4-5 elevi cu spirit organizatoric și abilități de comunicare și muncă în grup va alcătui echipa de management a proiectului. Proiectul se va desfășura sub îndrumarea profesorului coordonator. Ceilalți elevi vor fi executanți și vor primi responsabilități specifice, în funcție de activități. BRAINSTORMING Tehnica brainstorming (asaltul de idei) presupune ca participanții să contribuie cu cât mai multe idei de soluționare a problemei puse în discuție până când se ajunge, prin negociere și argumentare, la soluția optimă. Profesorul notează pe tablă ideile și menține o atmosferă degajată, evitând criticile, pentru a nu inhiba creativitatea participanților. METODA FRISCO vă ajută să analizați soluțiile interpretând anumite roluri și susținându-vă cu argumente punctele de vedere, în cadrul unei dezbateri colective. Rolurile pot fi abordate individual sau același rol poate fi „jucat” de doi participanți concomitent, în pereche. Puteți opta pentru o variantă de proiect fără partener (varianta A) sau o variantă care să includă colab orarea cu un partener, de exemplu: o clasă paralelă (varianta B). 8989 Derularea este etapa cea mai complexă a proiectului, care consumă cea mai mare parte a resurselor. În această fază se realizează fiecare activitate prevăzută în fișa de proiect. Elevii lucrează în grupuri, în funcție de responsabilitățile asumate, încadrându-se în termenul stabilit. Activitățile realizate se vor concretiza în produsul/produsele proiectului. Metoda studiului de caz vă dă posibilitatea să vă confruntați cu o situație-problemă reală, o experiență autentică, repre- zentativă pentru o stare de lucruri des întâlnită în societate. Analiza detaliată a cazului vă va oferi o înțelegere profundă a re- alității și ocazia de a trage învățămintele necesare pentru a acționa în viitor în calitate de consumatori avizați și responsabili. Perioada T1: ORGANZAREA CENTRULUI DE SPRIJIN AL D.T.C.  • Departamentul echipelor de susținere a consumatorului • Departamentul de relații cu publicul • Departamentul de elaborare a materialelor • Departamentul logistic Pentru o abordare cât mai completă a problemei pro- tecției consumatorului, elevii se împart în trei echipe: a) Prima va avea ca obiect de studiu și acțiune protecția consumatorului în raport cu producătorul de bunuri și servicii. b) A doua echipă va avea în vedere protecția consuma- torului în raport cu instituțiile bancare. c) A treia se va ocupa de protecția consumatorului în raport cu societățile de asigurare. Fiecare echipă se va ocupa de documentare și analiză din perspectiva specifică de abordare (producători de bunuri și servicii, instituții bancare, societăți de asigurare). 3 DERULAREA PROIECTULUI Perioada T2: „Săptămâna/Săptămânile D.T.C. – Drepturilor Tinerilor Consumatori în școala noastră” DEPARTAMENTUL ECHIPELOR DE SUSȚINERE A CONSUMATORULUI 1. Se constituie grupurile de susținere a drepturilor consumatorilor: a) grupul de susținere a drepturilor consumatorilor în raport cu producătorii de bunuri și servicii; b) grupul de susținere a drepturilor consumatorilor în raport cu instituțiile bancare; c) grupul de susținere a drepturilor consumatorilor în raport cu societățile de asigurare. √ Fiecare dintre cele trei grupuri va realiza câte o mapă legislativă care va conține documente și materiale specifice. √ Fiecare dintre cele trei grupuri va realiza strategii specifice pentru repunerea în drepturi a consumatorilor cărora li s-au încălcat drepturile. √ Fiecare grup va elabora un set de chestionare specifice. În urma aplicării chestionarelor (în școală și în comunitate) vor fi identificate cazurile care au nevoie de intervenție a grupurilor de susținere. 5. Luarea hotărârii și susținerea ei argumentată: Cine are dreptate? 2. Documentarea în legătură cu tema respectivă: consultarea unui expert, studiul legislației în domeniu etc. 3. Analiza situației. Descoperirea cauzelor care au determinat cazul-problemă. 4. Confruntarea alternativelor posibile: Cine și unde a greșit? 1. Prezentarea cazului: mărturia consumatorului care se consideră înșelat. 90 2. Se constituie și celelalte departamente de lucru. a) Departamentul de relații cu publicul √ Pe parcursul desfășurării activităților, membri acestui departament vor avea întâlniri cu:  producători;  reprezentanți ai instituțiilor bancare;  reprezentanți ai societăților de asigurare;  reprezentanți ai ONG-uri care se ocupă cu protecția consumatorilor;  reprezentanți ai ANPC. Număr întâlniri = 2. b) Departamentul de elaborare a materialelor, responsabilități:  creare și distribuire de materiale informative;  broșuri (15 exemplare);  fluturași (50 de exemplare);  afișe (5 exemplare);  fotografii;  expoziție de fotografie;  scenariu teatru-forum. c) Departamentul logistic, responsabilități:  asigurarea consumabilelor necesare;  asigurarea și amenajarea spațiilor necesare derulării activităților (pe departamente, întâlniri cu invitați);  amenajarea sălii teatru-forum;  amenajare spațiu expoziție. Perioada T4: Activități:  concurs de afișe între elevii claselor a VIII-a;  piesă de teatru-forum (amintiți-vă caracteristicile metodei; consultați suplimentar www.nonformalii.ro/metode/teatru-forum);  ore de dirigenție la care sunt invitați reprezentanți ai ONG-urilor ce desfășoară activitate în domeniul protecției consumatorilor, reprezentanți ai ANPC. Exemplu de piesă de teatru-forum Roluri:  vânzătorul unui magazin ce comercializează articole sportive;  consumatorul – un adolescent de vârsta voastră;  doi prieteni ai cumpărătorului. Perioada T5: Prezentarea portofoliilor fiecărui grup de susținere și ale departamentelor (de relații cu publicul, de elaborare a materialelor). Finalizare: elaborarea și prezentarea „Ghidului D.T.C. (Drepturilor Tânărului Consumator)”. Acestea vor fi părți componente ale Portofoliului de proiect educațional și vor fi evaluate conform criteriilor de evaluare. Perioada T3: √ Fiecare echipă de susținere se va ocupa de un caz concret (dintre cele identificate) ajutând la:  elaborarea sesizării, a reclamației;  întocmirea dosarului cu acte justificative care, conform legii, trebuie să însoțească orice reclamație la ANPC. √ Fiecare echipă de susținere va pregăti un raport prin care va prezenta rezultatele activității de susținere a drepturilor consumatorilor. √ Fiecare echipă de susținere va realiza un portofoliu cu rezultatele obținute. 90 9191 În etapa derulării proiectului este necesară monitorizarea atentă a tuturor activităților și termenelor stabilite în fișa de proiect. Monitorizarea înseamnă colectarea sistematică și analiza informațiilor privind activitățile proiectului. Datele cantitative sunt informații care pot fi măsurate (în cifre și procente). Datele calitative sunt mai dificil de măsurat. Ele se referă la progresul realizat, la dificultățile întâmpinate, la satisfacția participanților și sunt colectate prin intermediul chestionarelor, interviurilor, fișelor de monitorizare etc. Pentru înțelegerea corectă a succesului proiectului se recomandă colectarea și analiza ambelor categorii de date. Monitorizarea proiectului3.1 De ce? Ce? Cum? Când? Cine? MODEL – FIȘA DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚII, ce combină date cantitative și date calitative. Denumirea acțiunii, conform fișei de proiect A1. Organizarea în școală a unei expoziții de fotografie cu tema „Elevii și drepturile consumatorului”. Descrierea acțiunii Realizarea, de către elevi, a unor „fotografii vii” care surprind diferite ipostaze ale tânărului consumator în relația cu producătorii de bunuri și servicii și organizarea acestora într-o expoziție tematică. Date cantitative 50 de fotografii + 15 broșuri + 50 de fluturași 3 elevi fotografi 195 de vizitatori: 150 de elevi, 38 de părinți, 2 jurnaliști, 5 reprezentanți ai autorităților locale Dificultăți întâmpinate și modul în care au fost rezolvate Un comerciant a refuzat inițial să permită realizarea fotografiilor în magazin. I s-a explicat cum vor fi folosite respectivele fotografii pentru realizarea scopului proiectului și a fost invitat la deschiderea expoziției. Lecții învățate √ Mesajul transmis prin imagine poate fi mai puternic decât cel transmis prin cuvinte. √ Să ne cunoaștem drepturile (și responsabilitățile) în calitate de consumatori și să reacționăm atunci când ne sunt încălcate. Recomandări pentru adaptarea obiectivelor și/sau acțiunilor Continuarea acțiunilor de promovare a drepturilor consumatorului, conform planificării. • pentru verificarea progresului realizat • pentru observarea eventualelor abateri de la planul inițial • echipa de proiect • profesorul coordonator continuu, pe parcursul implementării proiectului nr. participanți nr. beneficiari sume cheltuite cantitativ (statistici) calitativ: • interviuri • chestionare • observații implicarea – umane respectarea termenelor – de timp utilizarea rațională – materiale activitățile • conform planului • calitatea lor resursele EXPLOZIA STELARĂ 9292 Rezultatele proiectului sunt produse care contribuie la realizarea scopului. Exemple:  afișe, fluturași, pliante – rezultate ale Campaniei Naționale „Protecția Consumatorilor – o9atitudine!” organizată de Asociația InfoCons în colaborare cu alte organizații ce activează în domeniul protecției consumatorilor (http://o9atitudine.ro/). Rezultate concrete ale proiectului „Campanie de protecție a consumatorului în școala noastră – D.T.C.”:  mape legislative (3 exemplare);  afișe (5 exemplare);  broșuri (15 exemplare);  fluturași (50 de exemplare);  scenariu teatru-forum;  expoziție fotografie. Rezultatele proiectului3.2 WEBSITE REZULTATE POSIBILE SPECTACOL DE TEATRU/ TEATRU-FORUM PUBLICAȚIE (revistă, ghid, broșură, afiș) MATERIAL VIDEO (spot publicitar, film, reportaj) PRODUS ARTISTIC EXPOZIȚIE DE FOTOGRAFIE, DESENE MEMORIU CĂTRE AUTORITĂȚI CUNOȘTINȚE, EXPERIENȚĂ, MOTIVAȚIE SCHIMBĂRI în gândire, atitudini, comportament 9393 Evaluarea proiectului înseamnă emiterea de judecăți privind progresul realizat în îndeplinirea scopului propus. Ce evaluăm?  Resurse investite, activități desfășurate, rezultate obținute, impactul realizat. Impactul este efectul pe care activitățile desfășurate și rezultatele lor îl au asupra voastră – gândire critică, gândire creativă, atitudini, abilități de învățare.  Implicarea elevilor, motivația, performanța. Cine evaluează?  echipa de proiect  partenerii, dacă există  profesorul-coordonator  Fișa de observare Când se evaluează?  Pe parcurs (evaluare periodică) și la finalul proiectului. De ce se evaluează?  Pentru a aprecia în ce măsură proiectul și-a îndeplinit scopul. Cum se realizează evaluarea?  pe baza indicatorilor și a criteriilor de evaluare din fișa de proiect: Criterii – aspectele considerate relevante pentru aprecierea performanței. Indicatori – unitățile de măsură utilizate pentru evaluarea performanței:  indicatori cantitativi (cifre și procente);  indicatori calitativi (calitatea participării și a experienței): reflecție și autoevaluare (se realizează de membrii fiecărui departament/grup de lucru) 4 EVALUAREA AUTOEVALUAREJURNAL AUTOREFLEXIVCât am reușit să mă implic în proiect? Ce rol mi s-a potrivit? Ce sarcină mi s-a părut greu de realizat? Ce activități mi s-au părut a fi interesante? Ce dificultăți am întâmpinat pe parcurs? Cât de cooperant am fost? Ce am aflat despre colegii mei? Ce am aflat despre mine la finalul activității? Cu cine am cooperat eficient și cum?Ce am învățat participând la acest proiect? Cum aș putea să-mi îmbunătățesc performanțele? VIZIBILITATE Elemente de vizibilitate sunt constituite din mijloacele de informare și comunicare utilizate pe toată durata proiectului în scopul promovării sale: √ publicații (cărți, broșuri, pliante, fluturași); √ materiale promoționale (pixuri, căni, mape) cu logoul proiectului; √ bannere, panouri, plăci publicitare; √ evenimente publice (conferințe, târguri expoziții); √ materiale în format electronic (website); √ materiale audio-vizuale (spoturi publicitare radio/TV). DISEMINARE Diseminarea constă în informarea publicului larg cu privire la activitățile și rezultatele proiectului. În plus, activitățile de diseminare sunt și o modalitate de valorificare, prin împărtășirea cu alți factori interesați (elevi din alte școli, ONG‑uri, autorități decidente) de idei, soluții, experiență dobândită: √ materiale scrise (articole în revista școlii); √ Youtube; √ interviuri radio/TV; √ rețele de socializare; √ reuniuni și vizite la principalele părți interesate; √ concursuri tematice („ALEGE! Este dreptul tău!”). Elemente de vizibilitate și diseminare4.1 Vizibilitate Diseminare 9494 CRITERII DE EVALUARE A PORTOFOLIULUI CRITERII DESCRIPTORI PUNCTAJ ACORDAT PUNCTAJ REALIZAT CONȚINUTUL PORTOFOLIULUI (3 puncte) • portofoliu complet 1 punct • portofoliu organizat pe capitole: fișa de proiect, analize, produsele proiectului, fișe de observare a activității elevilor, chestionare etc. 1 punct • sursele de informare/bibliografie 1 punct CALITATEA PIESELOR CONSTITUTIVE ALE PORTOFOLIULUI (3 puncte) • dovezi ale participării elevilor la activitățile în grup/pe perechi 1 punct • fișe de lucru, teme, analize și statistici, studii de caz etc. 2 puncte ASPECTUL ESTETIC (3 puncte) • calitatea tehnoredactării 1 punct • calitatea imaginilor 1 punct • modul de organizare și prezentare a materialelor 1 punct Din oficiu - 1 punct TOTAL - 10 puncte Portofoliul proiectului4.2 Denumirea proiectului:Denumirea proiectului: SS,, coala:coala: Clasa:Clasa: LOGO PortofoliuPortofoliu CUPRINS: Fișa de proiect Produsele proiectului Fișele de observare și de evaluare a activității elevilor Alte materiale relevante (fișele de reflecție etc.) 95 RECAPITULARE FINALĂ 1. Completați pe caiet schemele de mai jos: 2. Împărțiți clasa în două grupe. O grupă va formula argumente pro, iar cealaltă, argumente contra următoarelor afirmații, completând pe tablă un tabel asemănător celui de mai jos: Afirmația Argumente pro Argumente contra 1. Mobile banking este instrumentul de plată care trebuie să înlocuiască numerarul în totalitate. 2. Asigurările facultative nu sunt importante. 3. Cardul bancar este util în orice activitate Păstrarea economiilor: 3. Se dau următoarele teme: Consumatorul informat – consumatorul puternic Protecția consumatorului – cost sau beneficiu? Evoluția instrumentelor de plată – avantaj sau dezavantaj? Alegeți una dintre teme și redactați un articol pentru revista școlii. 4. Completați pe caiet. Bugetul de familie/personal poate fi: √ ... ; √ ... ; √ ... . 5. Analizați imaginile: Identificați două avantaje și două dezavantaje ale utilizării fiecărei metode de plată ilustrate. Banii – forme ... ... monede ... ... Acasă La bancă Avantaje: ... Avantaje: ... Dezavantaje: ... Dezavantaje: ... • caracteristici: • ............................. • exemple: • ............................. • caracteristici: • ............................. • exemple: • ............................. NEVOI DORINȚE 96 EVALUARE FINALĂ I. Analizați imaginea alăturată și, apoi, răspundeți: 1. Menționați, pe baza imaginii, două tipuri de asigurare pentru autoturisme. (2 × 0,5p = 1p) 2. Precizați câte o caracteristică a fiecărui tip de asigurare menționat. (2 × 0,5p = 1p) II. Completați pe caiet enunțurile: 1. Bugetul personal este parte componentă a bugetului ... . 2. Numerarul este format din ... și ... . 3. Resursele se împart în patru categorii: resurse ... , resurse ... , resurse ... și resurse ... . 4. În cazul proprietății private bunurile aparțin ... . Model: Comisionul de ... (rambursare) anticipată este un element ce trebuie avut în vedere la contractarea unui credit. (8 × 0,5p = 4p) III. Apreciați cu adevărat sau fals fiecare dintre enunțurile următoare: 1. Internet banking este un serviciu bancar ce poate fi folosit în orice loc. 2. Bonul fiscal este necesar în cazul în care bunul este returnat. 3. Denominarea este numită popular și „tăierea zerourilor”. 4. Depozitul pentru copii poate fi creat de către copii. 5. Bugetul excedentar apare în situația în care veniturile sunt mai mari decât cheltuielile. 6. Costul total al creditului îl reprezintă dobânda anuală efectivă. Model: Pentru cumpărături cu cardul de peste 100 de lei este necesară introducerea codului PIN. (adevărat) (6 × 0,5p = 3p) Din oficiu: 1 punct Total: 10 puncte INDICAȚII ȘI SOLUȚII DE REZOLVARE A UNOR EXERCIȚII Unitatea 1– I. a) F; b) A; c) F; d) F. II. 1. fiscal; 2. reclamație; 3. preț; 4. contrafăcut; 5. siguranță. Unitatea 2 – 1. 1-c; 2-f; 3-a; 4-b; 5-d; 6-e. Unitatea 3 – 1. Creșterea. 2. Produse agroalimentare și băuturi nealcoolice (locul I); Locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili (locul II). 3. Educația 0,6% (trim. II) și 0% (trim. III). Unitatea 4 – 2. are. 3. a) numerar; b) mijloc de schimb; c) telefon conectat la internet; d) denominarea. Unitatea 5 – I. a) A; b) F; c) A; d) A. IV. 1. contract; 2. credit; 3. dobânda; 4. comisionul; 5. moneda. Unitatea 6 – I. 1. A; 2. A; 3. F; 4. A 5. F. III. 1. polițe; 2. broker; 3. ofertele; 4. facultative; 5. riscuri. BIBLIOGRAFIE 1. Dicționar de economie, ediția a II-a, ASE Catedra de Economie și Politici Economice, 2001 2. Henry Hazlitt, Economia într-o lecție, Editura Liberta Publishing, 2006 3. https://www.wikipedia.org/ 4. https://dexonline.ro/ Programa școlară poate fi accesată la adresa: http://programe.ise.ro. Ed uc aț ie so cia lă M an ua l p en tr u cl as a a VI II- a ISBN 978-606-33-5470-0 Manualul este prezentat în variantă tipărită și în variantă digitală. Varianta digitală are un conținut similar celei tipărite. În plus, cuprinde o serie de activități multimedia interactive de învățare (exerciții interactive, jocuri educaționale, animații, filme, simulări). Toate bogățiile își au originea în minte. Bogăția este în idei, nu în bani. Robert Collier